Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
5 ORA$UL TÍRGU MURE? — DATE DEMOGRAFICE 181 buiau sä pläteascä 6 cräitari pentru fiecare florin renan ciptigat ( 1 florin renan = 60 cräitari). b). Taxa dupä cap (capitis taxa) se stabilea dupä situatia juridicá $i märimea taxei dupä venituri a célúi impus. Väduvele din от ice cate^orie socialä erau impuse cu jumätate din suma obi?nuitä pentru un cap de familie. Din tabela menfiönatá pentru anul 1790 rezultä cä plätea aproximativ 5—6 florini renani un nobil, 4—5 florini renani un orä.$ean, 4 florini renani un libérián, 3 florini un jelei' sau iobag. In ceea ce prive?te structura socialä a locuitorilor rezultä cä existau in ora?: a) 33 de magnati si nobili $i 11 väduve ale acestora (3,77%), care defineau 147 jugäre de pämint arabil, 10 jugäre de finefe si vii carespunzätoare a 36 octale,12 in perimetrul agricol al orasului, pentru care pläteau, inclusiv dupä „taxa capitis“, 368 flonini renani §i 57 cräitari; b) 354 de orä$eni ?i 77 väduve ale acestora (36,96%), care deUneau 901,5 jugäre de pämint arabil, 112,5 jugäre finete si vii ec bivalente in 503 octale, pentru care pläteau, indusiv pentru taxa dupä cäp, 4184 florini renani ?i 7 cräitari: c) 251 libertini ?i 39 väduve ale acestora (24,87%) cärora le reveneau 1307 florini §i 13 cräitari pentru 246,7 iugäre de pämint arabil si 56 octale vii, plus taxa pe cap; d) 128 jeleri si 91 väduve ale acestora (18.78%). detinind 213,25 jugäre de pämint arabil si 13 octale vii, plätind in total 533 florini renani .?i 50 cräitari. Aceste categorii sociale reprezentau majoritatea populatiei orasului (84,39%), in sarcina lor revenind a pläti pentru contributii militare 95,16% (6397 florini renani ?i 7 cräitari) din suma totalä plätitä de oras in anul 1790 (6722 florini renani ?i 8 cräitari). Celelalte 4,84 procente din contributia orasului erau plätite de: militari läsati la vaträ pe tfimp nedeterminat — 2; väduve de militari — 7; vagi (zilieri färä domiciliu stabil) — 33; iobagi — 6; neo-rusticorum (tigani) — 27; väduve ale acestora — 8; posesori de pämint in hotarul orasului — 29; si de noii veniti — 64, care reprezentau 15,61% din populatia orasului. Nu e lipsit de interes nici starea economicä a orasului, sub aspect agricol, din acea perioadä, rezultatä din suprafetele agricole si numärul animalelor domestice. Locuitorii orasului detineau in 1970: 1464,25 iugäre teren arabil, 356,25 jugäre finiate, vii echivalente in 623 octale, boi si cai — 401, vaci — 208, vitei ?i minji — 65, capre — 5, porci — 154, stupi — 13. Ponderea .puterii economice insä a multor locuitori din ora? о constituiau mestesugurile care in aceeastä perioadä de cumpänä a veacurilor XVIII—XIX, au cunoscut un accentuat ritm de erestere, unele intre 50—100%, dupä cum reiese din tabelul redat mai jos.13 13 о octalä = 1,35 1. 13 Traian Popa, Monográfia orafului Tirди-Митеf, 1932, p. 314.
