Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
EVOLUTIA ISTORICA A ORAfpULUI TlRGU MURE? 173 27 nu s-au pástrat. Se раце cä ele au fost partial demolate, din ordinul regelui, incä in secolul al XVI-lea, ca dupá distrugerea ora?ului, la 1601, sä fie complet inläturate pentru a permite construirea noii cetäti. De forrná pätratä sau u?or dreptunghiularä, tumurile de apärare aveau grosimea zidurilor de 60—80 ein, pe 2—3 nivele, in raport de configura tia terenului. Caracteristic acesitor turnuri erau acele machicoulis (guri de päcurä) de pe partea lor superioarä, sub nivelul strea?inei. Curtinele, cu un traseu rectiliniu ?i care läsau tumurile de apärare spre exteriőrül fortifdeatiei, aveau guri de trägere, la inältimea celor rämase la cele douä tumuri inglobate ulterior la bastioanele noii cetäti. In timpul existentei lor curtinele erau destul de inalte intruoit acoperijul bisericii abia se mai zärea148 * *. La sud de bisericä, intre acesta ?i curtinä, incepind cu secolul al XV- lea s-а amenajat un cimitir, folosit ?i in secolul urmätor ?i ale cärui urme s-au descoperit cu ocazia säpäturilor arheologice efectuate cu ocazia restaurálni cetätü. Anterior, pe teritoriul óraiul ui, a mai existat un cimitir, múlt mai vechi, situat in apropierea fostei biserici Sfintu Nicolae care, incä inadrite de distrugerile din anul 1601, nu a mai fost folosit. POPULARfA. Oum e si firesc ere?terea ora?ului in suprafatá este urrnatä de inmultirea popudatiei acestuia. Viata locuitorilor, indeosebi in prima perioadä dupä atestarea sa documentarä, se desfäsoarä lini?tit, färä prea mult zgomot. De aceea documentele ii ignorä, de unde provine ?i penuria de informatii scrise, din care cauzä cu greu se poate face о apreciere, chiar estimativä, a numärulud locuitorilor ora?ului. Urmind drumul cäutärii, rezultä cä unicele surse de calcul a numärului locuitorilor or a? ul ui, pentru prima perioadä, rämin tot registrele de dijme papale din anii 1332—1336. Am apreciat cä in aceastä perioadä exdstau in ora? un numär de 69—71 gospodärii. Considerindu-se media de 4,2—4,3 membrii intr-o familde (gospodärie),143 rezultä cä orajul acelor timpuri putea cuprinde circa 290—310 locuitori. Putea fi considerat о localitate micä, un tirg incä in formare, daeä il comparäm cu alte ora?e ale Transilvaniei, unele cu mii de locuitori (Cluj, Orä?tie ?i Bistrifa eite 2000 locuitori; Sighiijoara peste 1000, Sibiu circa 2000, Bra?ov circa 3000 ?i in sfir$it Media? circa 800).150 In comparare cu aceste localitäti ora?ului Tirgu-Mure? ii este specificä cre?terea lentä a numärului locuitorilor, insä färä inregistrarea unor linii sinuoase, uneori drámáiké, cum au avut de pildä Bra?ovul sau Mediádul. Qare a fost /evoluta cre?terii numärului locuitorilor este greu de apreciat. In tot cazul, sporul populate! trebuie pus in legäturä cu dezvoltarea economlco-socialä a locaHtä^ii, a msu?i structurii sociale a locuitorilor, care putea fi, in acea perioadä destul de eterogenä. 148 Falai oly magasan épültek, hogy a templom fedele alig látszott ki belőle, in KF, nr. 15—16, 1936, p. 2. m Stefan Pascu, op. cit., II, 1979, p. 333. !S0 Ibidem p. 334.
