Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
166 IOAN EUGEN MAN 20 tele proprietäre sä о ocupe in continuare, deci valoarea realä a casei putea fi cu mult mai mare. Tipológia caselor reprezenta, in general, forma alungitä, cu imcäperi in?iruite, pardosite cu lut sau scindurä dar ?i cu cärämidä la casele mai instärite. Casele patriciatului orä?enesc construite din cärämidä, aveau interioare decorate cu gust. Un obiect menit sä dea incäperii о notä de eleganfä era sóba, confecfionatä, in mare parte, din cable smälfuite sau nesmältuite, produse ale oüarilcxr bresla?i din ora?, a cäror numär putea fi insemnat. Cu ocazia säpäturilor arheologice efectuate pe teritoriul cetä^ii s-а descoperit о canitate insemnatä de cahle. Se cunoa?te faptul cä anterior existenti-i cetäfii din secolul al XVII-iea, dar mai ales dupä construirea acestefia, cetäfenii mai instäri ti din ora? aveau case ,pe teritoriul cetäfii. Dupä preluarea acesteia de cätre austrieci, in secolul al XVIII-lea, locuitorii au fost evacuati dar casele demolate. Citeva cahle poartä inscripfia „1599 F.I.“, autorul pomenit putind fi Fazakas Imre, care mai tirziu (1657) se afla in fruntea breslei olarilor.114 Intr-un mod similar, cahla cu inscriptia „1600“ ?i respectiv ,,M F“ presupun ca autor pe olarul Fazakas Mátyás, citat intr-un document din anul 1603.115 b). In cadrul asezärii, clädirile publice constituiau unicele construcfii ample, prin a cäror formä se definea silueta orasului, dintre acestea deta?indu-se, mai ales, biserieile ?i mänästirele. Au fost clädirile care au avut rolul cél mai polarizátor in imaginea ora?ului. Vitregia timpuriior, indeosebi desele räzboaie, au fäcut sä disparä unele asemenea asezäminte de pe teritoriul de azi al localitätii. О veche constructe bisericeascä, azi dispärutä, a fost biserica cu mänästire ?i $coalä „Sf. Nicolae“ a cärei amplasament a fost pe locul de azi a Liceului Bolyai. A fost, probabil, construitä incä in secolul al XIII-lea, in stil romanic, ea fiind aceea care il avea pe preotul Romanus amintit in dijmele papale. Gert este faptul cä in secolul al XV-lea a fost descompletatä cu unele materiale de construc(ie pentru edificarea noii biserici din cetatea feudalä, ca apoi, in anul 1601 sä fie distrusä de mercenarii lui Basta, odatä cu restul orasului.116 Aceea?i soartä a avut-o ?i Biserica Unitarianä cu ?coala acesteia, a?ezatä la intersectia sträzii Bolyai cu Borsos Tamás, pe amplasamentul de azd al imobilelor din str. Bolyai nr. 13—15. Biserica este menfionatä cu ocazia sinodurilor finute in anii 1566, 1567 ?i 1571, ca in anul 1601, la fei, sä fie distrusä in intregime.117 Principalul edificiu de cult pästrat de-а lungul veacurilor este biserica cu mänästirea franciscanä din dncinta cetä^ii medievale. Conform unei versiuni locale neconfirmate, incä din secolul al XII-lea, dupä marea pustiire tätarä, cälugärii dominicanii s-ar fi a?ezat la Tirgu-Mure?, fondind 114 Andrei Zrínyi, Olarii din Tirgu-Mureу fi produsele lor in lumina cercetárii materialului rezultat din säpäturi, in Marisia, V, 1975, p. 95. •'5S2.0.L., V, 1896, p. 244—246. »«ETA, I, 1855, p. 71. »7 KF, seria II, 1937, nr. 2, p. 17.
