Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
13 EVOLUTIA ISTORICA A ORA$ULUI TIRGU MURE$ 159 loan Sigismund al II-Jea89 Intre ora? ?i satui Budiu, la fel, se na?te un conflict care tine de peste doi ani, cind, la 21 noiembrie 1568, prineipele dispune punerea in posesie a ora?ului asupra pämintului cumpärat, fapt care are loc la 16 februarie Г568.90 Ora?ul se hotärnicea ?i cu satui Secuieni (Székelyfalva) situat la nord, pe partea dreaptä a riului Mure?. Ora?ul incearcä ?i reu?e?te, la 16 dulie 1585, sä delimiteze hotarul säu de cél al satului Secuieni, cu care ocazie terenul numit „Derekelo“ este anexat ora?ului, mäsurä statornicitä de principe la 3 august 1585.91 Sint pomenite puneri in posesia ora?ului a noi terenuri ?i in 1595,92 fára indicarea lor nominalä. Posesiune nouä avea sä dobindeascä ora?ul la sfir?itul ultimului deceniu al secolului al XVI-lea, prin primirea mo?iei ßä?var93 la 17 mai 1598, cind nobilul Balogh loan doneazä ora?ului toatä averea sa94, aparfinätoare celor douä sate $a?var, constind din terenuri arabile, cositor, vii, pädurd, cimpii, ape curgätoare loc de moarä etc. primind in schimb din partea ora?ului о easä in strada Poclo? ?i suma de 1500 f lórim. Acest schimb este confirmat de Capitlul din Cluj-Mänä?tur, la 30 ianuarie 169995. Prin cumpärare óraiul mai devine proprietär ?i asupra terenului din zóna de trecere peste riul Mure?, cumpärat la 8 mai 1600, in schimbui a 20 florini,96 in vederea construiri unui pod peste Mure?. Terenul este cumpärat de la satele Sincralu de Mure? ?i Comátel. О diplomä a lui Mihai Viteazul, din 25 iulie 1600,97 prin care se aprobä acest tirg, aratä cä ora?ul a cumpärat acest teren, cu obliga^ia asigurärii me?terilor necesari construirii podului, iar locuitorii din Cornä^el urmínd a fi scuti^i de plata vamei la trecerea peste riul Mure?. Cu aceastä ocazie se soiufioneazä ?i plingerea vechilor proprietari Gheorghe Lázár, $tefan Vásárhelyi ?i väduva lui Bogáthy, Váradi Susana, care la un moment au inaintat о plingere domnitorului román. Tirgu-Mure? la acest sfir?it de veac al XVI-lea cuprindea о suprafata locuitä de circa 96 ha. Datele wemii nu prea generoase, permit totu?i aprecierea numärului de gospodärii (porti),98 existente in ora?ul acelor vremuri. Slngura atestare documentarä certä este registrul fiscal din anul 89 Ibidem, nr. 36/a/1566. 90 Ibidem, nr. 20 C/1568; nr. 20 D/1568. 91 Ibidem, nr. 39 A/a/1586; nr. 39 A/1585 92 Ibidem, nr. 490/1595. 93 Au existat douä sate cu numele de $ä?var: cel Mare sau cél de Sus (Felső Sásvári) ?i cel Mic sau cel de Jos (Alsó Sásvári), ambele situate pe valea piriului Poclo?, intre ora? ?i satui Corunca. La recensämintul porfilor din 1567, satui §ä?var (Sasxvarij) figura cu 4 porfi, ca in anul 1598 localitatea sä fie päräsitä de cätre kr cuitori. 94 Arh. Stat., Acta politica, nr. I, 68a/1598. 95 Ibidem, nr. 68a/l599. 94 Ibidem, nr. 80 C/1600. 97 Ibidem, nr. 80 C/1600. 98 Conform decretelor lui Matei Corvinul, din anii 1458 ?i 1467, poarta, ca unitate fiscalä, se sooote?te chiar atunci cind in ea locuiesc mai multe familii. „pure una porta domus computetur, etiam si plures familiae eam consistant“.
