Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
5 EVOLUTIA ISTORICA a ORA§ULUI TIRGU MURE? 151 s-au pästrat vestigii ale vechilor culturi mai sus arätate, nu avem dovada documentarä, ca inainte de secolul al XIV-lea sä fi existat vre-o aglomeratie mai mare, care sä poatä defini localitatea ca tirg. Documentar ora?ul este pomenit ceva mai tirziu la imceputul secolului al XIX-lea. Adäm Dankanits stabilere prima atestare documentarä a onajului in jurul anul ui 130029, ca tirg sub denumirea de Novum Forum Siculorum (Noul tirg al seouilor), care nu se deosebea prea mult de localitä(ile inconjurätoare, doar cä era cu ceva mai mare. Pe baza celor de mai sus afirma^ia pare corectä, deoarece la venirea lor pe aceste meleaguri maghiarii au gäsit deja vechea a?ezare autohtonä ?i care datoritä conditiilor prielnice care le avea, au putut sä о dezvolte, intrecind astfel celelaite a?ezári ínvecinate, unele cu mult mai mari ?i insemnate cum au fost bunäoarä Mores ti sau Cipäu. О primä atestare documentarä certä a localitätii provine din anul 1316, ca amplasament al uneia dintre oele patru mänästiri franciscane din Transilvania30, aflatä la marginea färii tätäresti („in metis Tartariae“), respectiv a Moldovei. Incepind cu anul 1332, succesiv, in citiva ani, in Registrele de dijme papale, denumirea ora$ului apare simplu, sub numele de Novum Forum in anul 133231; Novojorum Siculorum in anul 133332 Forum Novum Sy culorum in anul 133433 Novum Forum Siculorum in anul 133534, färä vre-o indicafie a caracterului localitätii. ln sprijinul continuitätii a?ezärii intervine ?i tripla mentiune documentarä in listele de dijme papale, a preotului Romanus — romanul — respectiv románul, care nu este nume ci adjectiv determinind neamul sau na^ia, desigur trecut la religia romano-catolicä ?i receptat ca atare in noul cult. Novum Forum (Noul Tirg) sau Novum Forum Siculorum (Noul Tirg al Secuilor), presupune existenta acestei localitäfi ca un nou tirg, sediu, al secuilor, spre а-l deosebi de un altul, mai vechi, probabil Miercurea Nirajului. Acelasi nume il intilnim ?i in anul 1344 — „in loco Fori Sicu-29 Adám Dankanits, Inceputurile urbanizärii Tirgu-Mure$ului, ín StMat, II, 1967, p. 91. Autorul se referä la un act publicat in A nagykárolyi gróf Károlyi család oklevéltára, Budapest, 1882, I, p. 29, document nepublicat in Documente privind istoria Romániei, seria C — Transilvania (= DIR). 30 Mentiunea este fäcutä in Annalecta Franciscana, IV, p. 554, preluatä de Orbán Balázs, op. cit., p. 121. Celelalte trei mänästiri se gáseau la Sibiu, Sebe? ?i Bistrita. 31 „Romanus sac. de Novo Foro solv. 40 den.“ (preotul Romanus din Tirgu-Mures a plätit patruzeci denari), in Orbán Balázs, op. cií., p. 107 §i DIR, Veacul XIV, III, 1954, p. 134. 32 „Romanus sac. de Novoforo Siculorum solv. 1 fertőmén fini argenti.' (Ro_ manus preotul din Tirgu-Mure? a plätit un fertun de argint bún), in Orbán Balázs, op. cit., p. 107 ?i DIR, Ibidem, p. 134. 33 „Romanus sac. de Foro Novo Syculorum solv. 1 fert, et 3 kuntines fini argenti.“ (Romanus preotul din Tirgu-Mure? a plätit un fertun ?i trei kuntini de argint bún), in Orbán Balázs, op. cit., p. 107 ?i DIR, Ibidem, p. 198. 34 „Romanus sacerd. de Novo Foro Siculorum solv. 3 lotones argenti'. (Romanus preotul din Tirgu-Mure? a plätit trei lotoni de argint), in Orbán Balázs, op. cit., p. 107 ?i DIR, Ibidem, p. 214.
