Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)

II. Istorie

144 SZABÖ NICOLAE 22 ín conflict cu ohjrtále säte?ti románé, ei fiind chiar aresta^i ?i prédáéi au­­toritä^ilor imperiale108. ln orice caz, dintre cei circa 1300 de notari säte?ti, ci^i existau — du­­pä un calcul aproximativ — in Marele Principat al Transii vamiei, in preaj­­ma revolu^iei de la 1848, foarte multi se aflau — aläturi de preo^ii $i das­­cälii rurali — in tabära maselor revolutionäre, contribuind, fie prin mun­­ca lor de „oameni ai condeiului“, fie chiar cu агща in minä, la cauza re­­volutiei din 1848-1849. $i, chiar dacä nationalism^ unor conducätori re­­volutionari maghiari a impiedicat pe notarii säte?ti maghiari sä se alätu­­re maselor revolutionäre románé, totu?i nicá ace?tia nu s-au aflat ín tabu­ra reactiunii feudale. * Functia de notar sätesc din Transilvania a apärut spontan incepind din secolul al XVI-lea in cadrul conducerii ob?tii säte?ti transilvänene ?i s-а generalizat in urma lärgirii atributiunilor notarului de cätre puterea centralä la sfir?itul secolului al XIX-lea. Functionalitatea notarului sä­tesc consta ín aceea de a ajuta judele satului ?i, in genere, conducerea ob?tii säte?ti, in rezolvarea treburilor scriptice, de a asigura respectarea ordinelor ?i dispozätiilor superioare privind suportarea obligatiilor fatä de stated habsburgic, de a preveni excesele ?i abuzurile din partea dregätori­­lor local! in problemele fiscale, din partea trupelor incartiruite sau aflate in mar?, ae a controla activitatea judelui satului in administrarea averii ob?tii sätesti, de a redacta jalbele ?i memoriile cätre oficialitätile supe­rioare spre rezolvarea ofieialä a problemelor ce främintau ob?tile säte?ti, de a redacta, in genere, toate actele cerute de ob?tea säteascä sau mem­­brii acesteia. Generalizarea functiei de notar sätesc in cadrul conducerii ob?tei sätapti a permis intärirea vremelnicä a autonomiei ob?tii säte?ti. Ea a creat posibilitatea ?i pentru ocrotirea „poporului contribuabil“ pentru a nu fi „impovärat peste mäsurä“ prin repartizarea neechitabilä a därilor ?i altor obligatii fatä de stat ?i fatä de trupele incartiruite sau aflate in mar?. Notanil sätesc eia deci un functionar al ob?tii säte?ti, un intelectual laic prin profesia practicatä in cadrul satului transilvänean din perioada de descompunere a feudalismului. Prin atributiile ?i obligatiile avute ?i prin fizionomia sa intelectualä ?i politicä, notarul sätesc putea sä devinä nu numai un functionar al ob?tii säte?ti, ci chiar un apärätor al intere­­selor acesteia ?i al intereselor membrilor ob?tii respective. $i fritr-adevär, cei mai buni dintre ei s-au remarcat nu numai ca redactori ai jalbelcr ?i memoriilor ob?tilor säte?ti, ci ?á ca participanti sau chiar ca initiatori ai unor actmni ?i mi?cäri antifeudale ?i antihabsburgice, ca participanti ac­tivi la everumentele revolutionäre din 1848-1849. ,r'. Tróesányi Zsolt, Op. át., p. 296, 325; I. D. Suciu, Revo lupin de la 1S48—1849 Üin 3anat, i. 1. 1968, p. 202; Imreh István, A rendtartó székely Jalu, p. 85—86.

Next

/
Oldalképek
Tartalom