Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1983)

I. Geologie – geografie

7

ALUNECÄRI DE TEREN DIN DEALURILE TlRNAVELOR

25

— alunecärile se produc cu cea mai mare probabilitate pe vechile trasee, prin reactivarea alunecärilor vechi;

— pe versantii ondula^i, cu frecvente microdepresiuni in care se produce cu u?urintá supraumectarea solului $i a rocii, probabilitatea alunecärilor este mai mare ca pe versantii cu pante uniforme;

— intirzierile de pante, taluzele artificiale §i ariile pi?tirilor de izvoare, constituie focare de alunecare;

— ariile neotectonice active (domurile gazeifere $i cutele criptodiapire) prézintá pericol mai mare de alunecare in comparare cu zonele sinclinale;

— probabilitatea producerii alunecärilor este mai mare in aria faciesului argilo-marnos al formafiunilor pon(iene $i sarmatiene, in comparare cu ariile faciesului nisipos;

— pericolul alunecärilor create proportional cu panta;

— terenurile impädurite sint mai putin periclitate de alunecäri;

— säpäturile de orice fei la baza versantilor inclinati sau la frinturile de pante provoacä instabilizarea versantilor;

— meandrele riurilor care submineazä baza versantilor reprezintä unele din cele mai acute focare de instabilitate a versantilor;

— probabilitatea declan$ärii alunecärilor este maximä in primäverile ploioase care urmeazä dupä ierni cu zäpadä abundentä.

Din aceste citeva considerente ne putem da seama de directiile in care se poate interveni pentru preintimpinarea alunecärilor. Acestea ar fi, in general, urmätoarele:

— nivelarea neuniformitätilor microreliefale de pe versanti, in special a ariilor vechilpr alunecäri;

— reglementarea scurgerii pe versanti, indeosebi in zonele de pi$tiri, care sä fie preväzute in proiectele de imbunätätifi funciare $i de organizare a teri tori ului;

— acordarea unei atentii deosebite reducerii umiditätii depozitelor de versant prin plantatii de esente lemnoase moi, cu cre$tere rapidä §i cu consum mare de apä (de exemplu plop);

— regularizarea cursurilor de ape; täierea $i nivelarea meandrelor care submineazä baza versantilor, sau consolidarea malurilor;

— evitarea säpäturilor de-а lungul bazei versantilor sau a frinturilor de pantä;

— fixarea ravenelor $i a zonelor de obir$ie a piraielor spre care graviteazä frecvent deplasärile de teren;

— amplasarea culturilor mai valoroase pe pante mici $i pe terenuri plane, versantii cu pante mari utilizindu-se predominant ca paji$ti naturale sau artificiale, amenajate pentru exploatare sistematicä;

— evitarea amplasärii constructülor greoaie $i a cäilor de comunicatie cu trafic intens peste terenuri cu stabilitate redusä;

— amplasarea unor elemente de sprijin in perimetrele cu echilibru precar;

— evitarea terasärii versantilor cu alunecäri vechi de teren, oricit de stabilizate ar fi ele.

Cit prive$te mäsurile concrete de amenajare $i redare in folosintä a unor suprafete afectate de alunecäri, ele trebuie stabilite pe baza unor