Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1983)
I. Geologie – geografie
22 JAKAB SAMOILA 4 mai mari este finä ?i umplutä cu minerale elastice — cuart, feldspati plagiocla?i, muscovit — dovada antrenárii lor ín circularia unor solu^ii apoase care pot determina cristalizarea diferitelor neoformatiuni elastice, dintre care cel mai freevent este gipsul. Aceste neoformatiuni au avut un rol important in destructuralizarea rocilor ?i predispunerea lor la alunecäri. Din analiza ansamblului de factori geologici reiese cä intreaga regitine a Dealurilor Tirnavelor este predispunä, din punct de vedere geologic, aluneeärilor de térén, nu insä ín egalä mäsurä in diferitele sale subunitäti. Mai pu^in predispuse, din acest punct de vedere, sínt ariile de predominare a formatiunilor pontiene nisipoase din jurul localitätilor Media?, Sighi?oara, Dealurile Bezidului, Dealurile Vii?oarei ?i Dealurile Ghine?tiului. b. Factor ul orografic favorizant este dat de pantä. Din suprapunerea aluneeärilor de teren, de diverse tipuri, peste harta categoriilor de pante a reie?it cä panta minimä la care apar alunecäri de teren in Dealurile Tirnavelor este de 5 grade. In cadrul categoriei de pantä de 5—10 grade se produc numai alunecäri superficiale, dupä constatärile noastre, de adíncimi de 1 pinä la 2 m §i afecteazä mai mult solui. Intre limitele de pantä de 10—15° predominä aluneeärile areale sub forrná de valuri ?i trepte, care afecteazä depozitele de cuverturä §i pätura alteratä a rocilor de bazä, iar de la panta de 15° ín sus apar mai freevent aluneeärile curgätoare sub formä de limbi ?i aluneeärile masive foarte profunde de tip glimee. Din analiza declivitätii regiunii de care ne ocupäm rezultä cä pe 80% din suprafatä pot sä se produeä alunecäri de teren, sau — cu alte cuvinte — 80% din versanti Dealurilor Tirnavelor dispune de potential morfodinamic favorabil aluneeärilor (S. Jakab, 1977). Acest potential morfodinamic variazä in diferitele subunitäti intre valori de 56% (Dealurile Adämu$ului) ?i 91% (Poala Becheciului). Dacä ne referim numai la potentialul morfodinamic favorabil aluneeärilor masive adinci, valorile oscileazä intre 7% (Dealurile Adämu$ului) ?i 57% (Dealurile Bezidului). c. Factorul climatic. Aluneeärile de teren ca procese gravitational umede, in afarä de factorii favorizanü de naturä geologicä $i orograficä, sint legate $i de factori climatici favorizanti, care, la fei ca primii, sint factori obligatorii. Dintre factorii climatici rolul primordial in procesele de alunecare revine precipitatiilor care produc supraumezirea solului ?i rocii. I. Újvári ?i V. Buz (1973) propun introducerea notiunii de supraumectare litologicä1 in calculele de mobilitate gravitationalä a versantilor, care poate duce la precizäri in prognoza fenomenelor de alunecare de teren ?i präbu?iri de versant. In perioadele de supraumectare litologicä, atit solul, cit ?i un strat oarecare din roci — mai freevent numai pätura deluvialä — devin purtätoare de ape gravitationale, resursele depä$ind astfei capacitatea de retinere a rocilor. In cazul in care perioada de supraumectare depä?e?te 1 Ar fi mai potrivit sä se vorbeascä de supraumectare de strat.