Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1983)
III. Zoologie
184 KOHL $T„ SZOMBATH Z., KÓNYA I. 2 punct de vedere a galeriilor existente poate fi väzutä pe harta anexatä. (PL XXXVI). О histogramä aratä räspindirea coloniilor pe por^iuni de cca. 50 km. Aici coloniile sínt impär(ite in 3 categorii §i anume: mici=l—25; mijlocii= 26—120 §i colonii mari = peste 121 de galerii (Pl. XXXVII). Cu ajutorul busóiéi au fost stabilite direc(iile cardinale spre care sint orientate coloniile. Aceastä situate este arätatä grafic, in dreptul direc(iilor cardinale poate fi citit numärul coloniilor respective. Pentru a afla dacä existä о preddeo(ie fa(ä de vreo direcfie, ne-am folosit de metoda statisticä, prin care am aflat cä о asemenea tendintä nu existä (X-=2,424 P 0,05) (Pl. XXXVIII). Dacä incercäm sä estimám numärul perechilor de lästuni-de-mal care cuibäresc de-а lungul Mure^ului, trebuie sä luäm in considerare cä о singurä estimare nu ajunge §i nici nu dispunem de timpul necesar sä cercetäm cu un ripariascop galeribe (S V E N S О N, 1969) pentru a afla dacä sint locuite sau nu. Multe din cuiburi erau de ja päräsi'te la data cercetärilor. Totu$i din experienfa altora (J О Z E F I K, 1962; MARIAN, 1968; W О IK, 1964, in KOHL ?i colab. 1975) $tim cä cca,. 50% din galeribe existente sint de obicei locuite. In cele 50 de colonii am numärat 2 698 de galerii $i pe baza acestora putem aprecia numärul päsärilor la 1 350 perechi. Putem men^iona cä la aceste cercetäri nu au fost gäsite colonii mixte cu Merops apiaster sau Passer montanus, ca in alte ocazii. Portiunea dintre Tírgu-Mure$ si Arad a fost studiatä in acest sens de trei ori. Aceasta ne permite sä facem о comparare privind numärul galeriilor, a coloniilor si perechilor clocitoare: Anul nr. coloniilor nr. galeriilor galerie/colonie perechi 1970 22 1 297 58,96 650 1971 40 2 198 54,95 1100 1978 26 1 491 57,35 750 Din aceastä tabelä reiese cä in anul 1970, dupä inundata catastrofalä numärul coloniilor era foarte redus. Anul urmätor, 1971, numärul a crescut foarte mult, iar in anul 1978 am gäsit din nou un regres. Bineinteles, aceastä diminuare aduce dupä sine $i mic§orarea perechilor de lästuni-de-mal. Putern remarca cä dupä toate probabilitäple la reducerea numärului coloniilor au intervenit in ace$ti ani si lucrärile de amenajare a cursului de apä, cäci am putut observa in unele locuri colonii distruse in urma acestor lucräri. Avem speranje totusi cä aceastä specie i$i va gäsi §i pe mai departe locuri prielnice pentru a$ezarea cuiburilor $i se va men^ine in valea Mure$ului.
