Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1983)

I. Geologie – geografie

3

REGIONAREA PEDOGEOGRAFICÄ A JUDETULUI MURE§

15

1/4, intre care existä о fi$ie latä de trecere treptatä, limita fiind mai putin certä. Dar ?i in astfei de situa^ii am gäsit un element care a constituit criteriul de bazä pentru separarea regiunilor pedogeografice ?i anume raportul dintre solurile cu insu$iri favorabile ?i solurile cu anumite insu$iri nefavorabile, limitative pentru dezvoltarea plantelor, mai ales a celor de cultura. Aceste insu$iri nefavorabile se pot datora unor fenomene negative ca: eroziune, hidromorfism pronunfat, aciditate, permeabilitate redusä etc.

Raportul dintre solurile cu insu$iri favorabile §i cele cu insu?iri nefavorabile pe intreaga suprafafá din zonele I $i II este de 63,3/36,7. Fajä de aceastä medie pe judet, in diferitele regiuni pedoclimatice acesl raport variazä intre limitele 80/20 (Culoarul Mure?-sector Tirgu-Mure?— Reghin) $i 36/64 (Dealurile inalte Est-Transilvänene).

Consideräm cä о regionäre pedogeograficä care are ca scop sä serveascä unor cerinte economice este viabilä numai in cazul in care s« verificä §i prin anumifi indici referitori la aprecierea economicä a terenurilor din arealeie delimitate. De aceea am fäcut о caracterizare agroproductivä a terenurilor prin aplicarea metodei de bonitare elaboratä de D. Teaci (11). Acordind note de bonitare pentru sol, climä, relief ?! conditii hidrogeologice, am exprimat pretabilitatea terenurilor pentru folosinta arabilä §i favorabilitatea lor pentru principalele culturi din judet (pl. IV).

Punctele obtinute (valori medii ponderate) in diferitele areale delimitate variazä intre 35,2 $i 55,5 pentru arabil, 39,6 ?i 61,8 pentru griu,

21.2 ?i 46,2 pentru porumb, 28,9 $i 56,4 pentru sfecla de zahär ?i intre

25.2 $i 46,3 pentru cartofi.

Din rezultatele bonitärii se desprind dar urmätoarele concluzii:

— pretabilitatea terenurilor pentru arabil descre$te treptat dinspre Cimpia esticä a Transilvaniei spre Podi$ul Tirnavelor ?i zona Dealurilol inalte piemontane;

— dintre plantele de culturä pentru care am bonitat terenurile, griul i?i gäse$te cele mai favorabile conditii, urmat de sfecla de zahär; pentru porumb ?i cartofi conditiile pedogeografice sint putin favorabile in judetul Mure$;

— se remarcä о scädere bruscä a punctelor de bonitare pentru toate culturile la regiunile pedoclimatice din e*stul judetului, acestea fiind putin pretabile pentru producerea de cereale, sfecla de zahär §i cartofi. ín viitor aceste regiuni vor trebui profilate pe zootehnie, avind suprafete extinse de paji§ti naturale, precum $i pe pomiculturä.

Deosebirile pedogeografice din arealeie delimitate sint reflectate $i in productiile obtinute de cooperativele agricole de productie. Productiile, in afarä de condiüile pedogeografice, sint influentate, desigur, $i de о multime de alti factori, pe care nu-i cazul sä-i analizäm in acest loc. Accentuäm doar unul singur care, dupä pärerea noasträ, este de importanfä deosebitä, $i anume structura culturilor. Aceasta, dacä este in concordantä cu conditiile pedoclimatice, este un factor stimulator al productiei agricole, dacä insä este in dezacord cu ele, devine un factor limitativ, о frinä a productiei agricole, fapt rezultat $i din analizele noastre.