Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
9 ч DEZVOLTAREA SATULUI IBANE9TI 93 strict limitate ale domeniulüi Gurghiu, fenomen determinat de necesitätile eoonomiei alodiale cit §i de unele interese personale ale iobagiior; 2. migrarea iobagiior peste cadrele domeniului, proces dictat atit de interesele stäpinului, cit mai ales al iobagiior15 16. Printre interesele personale ale iobagiior se numärä §i cäsätoria. Urbariul din anul 1665 aimnte$te 3 iobagi cäsätoriti care locuiesc la Färägäu, Sintu $i Sinmärtinul de Cimpie. 1. Migrarea in cadrul domeniului Gurghiu este determinatä mai ales de necesitätile economiei alodiale. Se explicä astfei faptul cä in anul 1665 la un numär de 3 iobagi nu se aminte^te locul in care sint pleca^i, ci doar cä ei, impreunä cu fiii lor (unul avind 3 fii $i ceilal^i avind eite 2 fii), slujesc in altä parte. In anul 1652 din oei 6 iobagi inregistrati ca fugiti din Ibäne.?ti, 2 iobagi sint in cadrul domeniului Gurghiu: unul locuieyte la Habié, iar altul la Urisiu de Jos. 2. Peste cadrele domeniului Gurghiu sint inregistrati in anul 1652 un numär de 4 iobagi fugiti: unul locuiesjte la Färägäu, altul la Täuti, al treilea la Sinmärtinul de Cimpie care tmea de mo^ia (jószágban) Ormeni?ul de Cimpie $i al patrulea (cu numele de Szabados Ieremia, cu fiii Petru §i Simion) este amintit ca locuind la Teleac. In anul 1665 locurile unde sint asozati iobagii fugiti sint: Hida (Hid Almáson), Bälcaciu, Läzarea de lingä Gheorgheni, Teleac, Sinmärtinul de Cimpie, Färägäu ^i Sintu. In anul 1722 locurile de fugä sint la Remetea $i Apalina. ln anul 1665 da unul dintre iobagii fugiti se specificä cä este pus sub chezä$ie (kezessegh alatt van). Conform prevederilor Approbatelor17 erau pu§i sub chezä^ie cei färä stäpin, iar prin dispozitiile Compilatelor18 prevede ca toti iobagii fugiti, din toate locurile, care vor sä se reintoarcä la vechiul lor stäpin, sä о poatä face, chiar daeä sint sub chezäsie §i jurämint19. Iobagii puteau locui sau sluji in afara domeniului cu $tirea stäpinului, uneori cu invoirea lui, räscumpärindu-$i obligatiile fatä de stäpin ín bani sau in natura. Räscumpärarea era anualä ?i se considera о abatere daca era administrata accidental20. Faptul relatat mai sus este valabil §i pentru iobagii fugiti in anui 1722 la Apalina si la Remetea, iobagii care dädeau о dare anualä. In cadrul migratiei iobagiior sint amintiti in urbariul din anui 1652 §i venitii (Jövevény). Dintre cei 3 veniti, doi poartä numele de Moldvai, iapt ce aratä cä provin din Moldova. Unul dintre cei doi iobagi, amintiti mai sus, locuieste ре о sesie pustie a unul iobag mort. In concluzie: procesul de migra(ie a iobagiior reprezintä un fenomen permanent. 15 Liviu Ursufiu, Relafii agrare ... p. 36—37. 17 Approbatae Constitutiones regni Transilvaniae et partium Hungáriáé eidem annexarum (ín continuare Approb. Const.), Р. Ill, lit. XLI, part. II, in Corpus Juris Hungáriái. 1543—1818 évi erdélyi törvények, Budapesta, 1900, p. 111. 13 Comp. Const., P. IV, tit. I, art. Ill, in Corpus Juris Hungáriái. 1540—1848 évi erdélyi törvények, Budapesta 1900, p. 310. í9 Liviu Ursugu, Chezäfia pe dorneniul Gurghiu la sfirfiiul secolului al XVII- lea ?i ínceputul secolului al XVHI-lea, in Marisia. VI. Tirgu-Mure$, 1976, p. 155—156. 20 M. Ursufiu, art. cit., p. 6.
