Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
5 DEZVOLTAREA SATULUI IBANENTI 89 7 cai. Rszultä, in acest interval de timp, о pauperizare accentuatä a iobagilor din Ibäne?ti. ln ansamblu insä, media inzesträrii gospodäriei iobägesti cu animale mari (boi, vacd, juninci) variazä intre 2 $i 3 c-apete de unitate, ceea ce aratä cä populapa satului Ibäne§ti era angrenatä si in cre§terea vitelor mari. Constatäm insä procentaje ridioate la porci, vari ind intre 52 ?i 80%, deoarece satui Ibäne?ti dispunea de päduri bogate de stejar §i fag. Acelea§i conditü naturale ar insemna sä favonizeze ?i pästoritul, totu?i procentajele privind inzestrarea gospodärülor iobäge^ti cu oi sínt destul de scäzute, eie variind intre 3,5% §i 22,4 %. Observäm totu$i pe parcunsul celor 7'0 de ani о ore?tere atit a numärului de oi, precum $i a familiiior care au oi. Daca in anul 1652 sint doar 3 familii care aveau un total de 39 de oi, in anul 1665 sínt deja inscrise 13 familii cu 349 de oi, eite douä familii avind chiar 50 si 60 de oi, iar in anul 1722 un numär de 22 de familii, adicä jumätate din numärul unitätilor iobäge^ti, au un numär de 425 de oi. ln ceea ce private stuparitul, anul de virf este anul 1665 cind 6 familii, adicä jumätate din numärul unitäjilor iobäge^ti, au un numär de 425 stupi. Agadar, aioi stuparitul nu era dezvoltat. Sesia — Pämintul de aräiurü finaful — Al doilea element determinant care da viabilitate gospodäriei iobäge^ti este pämintul, cu toate apertmenfele ei. Urbariul din anul 1722 inscrie familiile iobägesti cu sesii, numärul pämintunilor de aräturä, capacitatea lor in gäleji de semänäturä, precum $i numärul finejelor ?i capacitatea acestora in care de fin. In anul 1722, din cele 44 de familii iobägesti, doar 38 de familii au eite о sesie intreagä, о sesie este pustie §i 5 familii nu au sesii. De remarcat cä printre cele 5 familii tfärä sesie se numärä $i judele satului, de asemenea, un paznic de pädure, un iobag care, desi sluje^te ca iobag, inain te a avut stanea de slujba? (tisztilátot) §i 2 iobagi care loeuiese lia alte douä familii iobägesti. In ceea ce ne private, in incercarea de stabilire a suprafejei sesiei iobägesti, cu toate apertinenjele ei, am luat ca echivalent de mäsurare a suprafejei de culturä, iugärul, echivalent cu 2 galeri ca si capacitate de insämintare, stünd cä in mod obipnuit in Transilvania gäleata avea 4 miérté, ceea oe in mäsurd moderne ar echivala cu 83 de litri8, si ca unitate de mäsurä a unui iugär de final, 2 care de fin9. Pämintul pe aräturä — La Ibänesti se practica asolamemtul bienal. Agricultura se fäcea in douä eimpuri. Urbariul din anul 1722 inscrie in cimpui de sus un numär de 29 de päminturi de aräturä ou о capacitate de 53/3 gäleji, ceea ce dä о suprafajä de aproape 27 de iugäre, iar in cimpui de jos un numär de 55 de päminturi cu о capacitate de 56/2 gäleji de msäminjare, adicä о suprafajä de 28,5 iugäre. 6 6 Acad. D. Prodan, Iobägia in Transilvania in secolul al XVI-lea, vol. III, Bucureijti, 1968, p. 3. 9 Mariana I. Lupa?, Mitropolitul Sava Brancovici 1656—1683, Cluj, 1939, p. 107.
