Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
IV. Note – patrimoniu
3 A$EZAREA PREFEUDALÄ SIGHI$0ARA—DEALUL VIILOR 435 niile de inaltä tensiune, joasä tensiune, linite tedefonice, diferitele modificari antropogene etc. Practic, etapa aeeasta a inceput de la Fabrica de produse ceramice situatä pe drumul comunal Sighi§oara — Boiu, spre nord — est, de unde se deschide larg bazinetul Dealul Viilor, la circa 600 m de centrul sta^iunii arheologice. Recunoa§terea s-а continuat apói spre sud, unde albia actuatä pe drumul comunal Sighi?oara — Boiu, spre nord - ■ est, de unde digului, pe terasa nr. 1, s-а desfa?urat spre nord-est-nord, pinä s-а ajuns pe terasa nr. 2, unde obiectivele arheologice prin multitudinea lor fac necesarä investigata topograficä, pentru ca ea sá se íneheie pe la nord, tot in zona fabricii amintite. Avind culese elementele esen^iale din teren s-а trecut ia materializarea punctelor de stadie, in numär de 20, marcate cu täru§i de lemn numerotat de la S 100 — S 2000, precum §i la plantarea a 4 borne de beton, tip STAS, marcate A—D. Toate acestea „legate“ íntre ele au constituit osatura intregii lucräri. In functe de märimea suprafe^ei de teren ce urma Isä fie ridicatä (circa 8 ha), de diferitele puncte ale situlud arheologic, dificulta(ile terenului, cäile de acces etc., sistemul de sprijin a fost conceput din trei drumuri cu circuit inchis, singura posibil^tate finind cont cä in zonä nu avem puncte de triangulate sau alte puncte de sprijin determinate anterior. Deci, am ales metoda care ne-а oferit cea mai mare precizie pe intreg ansamblul lucrärii, cu erori minime, iar distance dintre stadii, stadii ?i punct radiat au fost cele optime, astfei incit erorile de citire la tahimetru sä fie minime. III. Ridicarea topograficä Inainte de a trece la activitatea propriu-zisä, s-а impus alcätuirea echipei necesare desfäijurärii in bune conditi a activitati pe teren, formatä din: — operator topo care eiterte datele inregistrate de aparat $i stadie; — secretar, care va inscrie in caietul de teren datele citite la aparat — Teodolit Theo 0,10 Iе, distande, unghiuri verticale $i orizontale, numärul punctului radiat ?i va face schi(a terenului ce va cuprinde, in ordine, punctele radiate in teren. Aceastä schi(ä constituie memoria topometrului, adicä о imagine fotograficä a terenului, cadrul de contnut al viitorului plan arheologic. Pe aceastä schi(ä, сц ajutoml semnelor conventionale au fast redate toate caracteristicile terenului, u?urindu-se astfei redactarea ulterioarä a planului. — 2 stadieri, instruit in prealabil pentru a cunoa§te pozita de fixare .?i (mere corectä a mirei (4 m), a lucrului cu ruleta, pentru transportul instrumentelor, bornarea $i pichetarea terenului, lucräri de defri$are etc. Dupä organizarea echipei, s-а trecut la exploatarea datelor de pe teren, etapa cea mai importantä in cadrul lucrärilor de ridicare topograficä. S-а avut in vedere calitatea §i precizia instrumentului Theo 0,10 Iе,
