Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
III. Etnografie
3 CERAMICA IN SULURI DE LUT 419 Vase realizate din suluri de lut au mai fost descoperite in (ara noastrá in Moldova (Borean dacic la muzeul din Piatra Neam() la Garván (Dinogetia) precum ?i ín sta(iunea preistoricá Ariu?d7. Colec(ia de vase realizate ín suluri de lut a sec(iei etnografice se compune din 67 de piese, datind de la sfír$itul secolului XIX ?i ínceputul secolului XX. Un singur vas are incizat pe píntece anul realizárii: 1927 (inv: 1517). Toate aceste vase au fost achizi(ionate de cätre Aurel Filimon (1891 — 1946) íntemeietorul cercetärii etnografice mure$ene, íncepínd din anul 1920, primul atestat seris datind din anul 19258 Colecdia se constituie din forme plate (tigäi simple, tigái tripode, cratire) forme de capacitate (oale de diferite märimi) §i forme speciale (pilnie), obiecte casnice cu un rol insemnat in viada de toate zilele in trecutul istorde al locuitorilor din Valea Mure§ului In ce prive$te cercetarea tehnicii de realizare §i valoarea istoricä a vaselor in suluri de lut, Aurei Filimon le-а dat important incä de la achizi(ionare, fäcind cercetäri asupra modului de realizare a lor §i mai ales aprecieri privitoare la importanda lor ca argument al continuitati popula^iei romäne?ti pe aceste meleaguri: „Ceramica intrebuin(atä §i astäzi in viada casnicä, grosolanä, fäcutä cu mina, cu о tehnieä identicä timpurdlor preistorice se leagä prin analogii de epoca bronzului (...) Inainte de räzboi (?) Muzeul arheologic din ,Cluj, a fäcut säpäturi la Sintana §i Tirgu-Mure$, rezultmd vase fäcute cu mina atribuite sec. Ill—IV e.n. din timpul autohtonilor ramali pe loc dupä retragerea lui Aurelian adicä »■daci«, pe care nici influenda atit de putemicá a romanilor nu i-a transformat in a-$i lepäda caracteristicile stramo$e$ti. De unde preciziunea ?i identitatea de forrná?“.9 Amintind ceea ce se precizeazä in volumul Arta popularä románeascá — Editura Academiei (1969) la capitolul de ceramicä: „In 1955 in localitatea Deda de pe Valea Murejului a fost semnalat un centru de ceramicä lucratä ou mina, necunoscut pinä atunci“ (pag. 540.) — Aurei Filimon porn enea cu mult timp inainte despre acel tip de ceramicä „neounoscutä de muzee §i literaturä fiind о descoperire a subsemnatului, eoleedionatä din satele colinare a§ezate pe versantele Cälimanilor10. Un prim pas in direedia valorificärii vaselor in suluri de lut ii apardine tot lud Aurel Filimon, cu prilejul organizärii expozidiei de artä popularä romäneascä $i secuiascä, in Falatul cultural, in anul 1921, deschiderea Muzeului arheologic §i etnografic din Tg.-Mure? (1934) cuprindea, intre exponate, vase in suluri de lut, iar cu prilejul „Lunii Tirgu-Mure-7 Martin Roska, Noi date ca privire la cetamica cordatä, in Arhivele Olteniei III, 1924 p. 132. 8 Tabel de achizidii din com. Ru$ii Mundi, Filea, eliberat in ziua de 25 aprilie 1925, in Arhiva Complexului muzeal Tg.-Mure$ 5 Aurel Filimon, Ürme dacice (Etnografie fi arheologie mure$anä) in Glasul Mure$ului, 1935, An II. (Tg.-Mure$) nr. 2 din 14 apr. p. 2. 10 Aurel Filimon, Contribufiuni la vechimea romanilor in Ardeal, 1937, (Tg.Mure$) An I, nr. 1, p. 24.
