Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)

III. Etnografie

5

SISTEME DE PASTORIT

415 .

filologi, geografi, sociologi etc., incercind sä demonstreze ori cä poporul román ar fi fost un popor nomad, confundind transhuman ta cu nomadismul, ori cä fenomenul transhuman tei ar fi specific poporului román fiind un popor de ciobani. De aceea trebuie sä urmärim acest fenomen in evolu^ia sa istoricä. Ovid Densu$ianu in lucrarea ,,Pästoritul la popoarele romanice“ afirmä cä pästorii románi au migrat $i spre apus pinä ín Franca, demonstrind aceasta prin asemänäri lingvistice la termenii pastorali, sus- Unind cä transhumanta ar fi contribuit la intärirea latinitäpi.15. In articolul „Pästoritul la poporul román“ etnograful Paul Cancel combate teória potrivit cäreia romänii ar fi fost pástori nomazi16 17.

Este un lucru constatat cä popoarele romanice au practicat transhumanja in anumite perioade istorice. In acest sens Em. de Mártoné afirmä ln lucrarea „Vieafa pästoreascä in Carpatii romäni“ cä: „ .. . migrapunile päsitore§ti sunt un fenomen cu totul mediterranian pe oare-1 intimpinäm in Franta de miazäzi, Spania, Italia, Asia Micä $i in toatä Peninsula Balcanicä. Románia care se aflä la hotarul inriuririlor mediteraneene este cea din unná tarä mergind cätre N-—E unde avem migratum pästore?ti“. Tot el afirmä in continuare cä: „Acest nomadism märginit la о mutare regulatä intre acelea?i loouri de väratic $i iernatic este ?i in Franca in Alpi, in Pirinei, $i Ceveni unde se cheamä transhumance“11. Se referä de fapt la pästoritul local pendulator cu dublä pendulare.

Consideräm cä se impune о concluzie $i anume aceea cä, in zona, Muntilor Cälimani pästoritul a fost dintotdeauna sedentär, fiind о ramurä complementarä a agriculturii $i s-а dezvoltat in cadrul comunitätilor säte?ti. Acest aspect este caracteristic in general pästoritului romänesc. In perioada migratiundi popoarelor pästoritul transhumant nu era practicat de poporul román. Transhumanta apare mai tírziu ca un fenomen trecätor, atestatä fiind din secolul al XV-lea. Ea nu reprezintá ecoul unor epoci indepärtate cind la popoarele migratoare predomina via^a pastoralá, ci о fazä avansatä determinatä de anumite condipi istorice specifice.

Astfel, dacä initial pästoritul la romäni era practicat pentru produsele lactate $i pentru carne, folosite in alimentatie, pentru lina ?i blänurile oilor, folosite la confectionarea straielor ?i a textilelor de interior, de cätre posesorii de oi, mai tirziu, odatä cu dezvoltarea ora$elor, cererea de materie primä pentru industria textilä $i pentru alimentatie create. Aparitia instalatiilor tehnice de prelucrare a linei — pivele $i viltorile determinä aparitia unor postavuri de mai bunä calitate cerute de orä?enimea instäritä ?i plätite foarte bine. In felul acesta ciobanii devin fumizori de materie primä pentru manufacturile orä^ene^ti transilvänene. Aceasta explicä de ce transhumanta s-а practicat de cätre täranii din sudul Transilvaniei unde existau douä centre me$tesugäresti putemice, Bra§ovul ?i

15 Ovid Densu$ianu, Din istoria migrafiunilor pästorefti la popoarele romanice, Bucure?ti, 1907;

16 Paul Cancel, Pästoritul la popoarele romanice, Convorbiri Literare, XL, nr. 9, 1913.

17 Eni. de Mártoné, Vieafa pästoreascä in Carpafii Romäni, Convorbiri Lite, rare, XLVI, nr. 2, 1919.