Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
III. Etnografie
396 TRAIAN BOSOANCÄ 2 ti?at de popularia maghiarä. Pentru religia ortodoxa, era ingräditä, impiedicatä sau mai bine spus opritä sä-§i ridice läea$uri de cult din zid, in scopul opresiunli religioase $i nationale3. Ca ?i in celelalte zone ale Transii vaniei, romänii din judetul Mure§ nu vor ezita sá-$i exprime credin^a in legea ortodoxä, in limba romänä scrisä cu litere chirilice. Pinä la finele secolului al XVII-lea omogenitatea cultului ortodox va rämine nestirbitä. Prin unirea religioasä din 1698 in via ja religioasä a romänilor se va produce о divizare, provocata de apari^ia cultului greco-catolic. Prin promisiuni si persuasione Viena a izbutit sä impartä biserica romänüocr in douä, facilitind deschis ramura greco-catoticä care aecepta.se doar de forrná tiara papalä4. In aceastä vreme ortodoe$ii indurau persecutii5 6, iar biserica lor ce „reprezenta cea mai mare fortä organizatoricä a poporulud romänesc, elementul de cäpetenie de trezire nu numai a vietii culturale energice, dar ?i a unei manifestari politice in sensui pur national“5, nu-$i putea exercita atribufiile íntrucit nu numai cá fusese depcsedatá de láca^uri ce apói erau trecute abuziv in folosinta uni^ilor, dar i s-au ínchis cäile de organizare7. Situatia nou creatá n-a fost inspirata de necesi tátile poporului román, ea i$i are obir^ia ín manevrale social-politice ale euxtii de la Viena, doritoare sa-$i omogenizeze imperiu! mozadcat $i pe aceastä cale. Altemind amestecul fá^i? cu persuasiunea si pe ambele cu fägäduinta aträgätore autoritäre dobindesc anumite sucoese, insä nici pe departe n-au reu$it sä nimiceascä valorile nationale ale poporului román. Oficial cultul ortodox nu mai exista, ín reálitate documentele releveazä prezenta acestuia $i puterea lui de influentare exprimatä prin nenumärate cazuri de rupere de uniafie, proces intensificat dupä eludarea asigurärilor date anterior 'unitilor $i indeosebi dupä imixtiunea iezuitilor in treburile greco-catolicilor8. „Tinuturile de sud vecine cu Muntenia le-au inundat cälugärii (ortodoc§i nn.), la inderrmul cärora poporal care-$i temea legea (ortodoxä n.n.) s-a íntors contra preotilor noíá confesluni“9. In felul acesta, seoolul al XVIlI-lea ?i sub acest aspect prezintä о imagine in perpetuä sch imbare. Mobilitäten era atit de accentuatä cu treceri §i reveniri dese, inéit pinä la urmä autoritäre ?i-au dat seama cä mäsura unirii religioase $i-a pierdut caracterul dórit, omogenizator, a devenit doar un paleativ in via^a politicä a Transilvaniei $i pinä la urmä a e$uat. Pe acest fundal de nelini?te ostilitatea fatä de religia ortodoxä, 3 loan Godea, Monumente de arkitecturä popularä din nord.vestul RomänieL Biserici de lemn din zona Barcäu-Crasna, Oradea, 1972, p. 5—6. * Gagyi Eugen, Regulatio Diocesis Transilvaniae Disunitae anno 1805, in Transilvania, XLII, nr. 1, 1911, p. 39. 5 Istoria Romäniei, Vol. Ill, Ed. Academiei, R.P.R., Bucure$ti, 1964, p. 423. 6 Nicolae Iorga, Istoria romänilor din Ardeal ?i Ungarin, Vol. H, Ed. Oasei $coalelor, Bucuresti, 1915, p. 124—125. 7 Gagyi Eugen, Op. cit., p. 36. 8 Ibidem 9 Ibidem
