Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
358 NICOLAE D. PETRA 2 care producea usi-ferestre, constituind nudleul viitoarelor sec^ii de produse finite ... “3 Dupä refacerea fabricilor distruse in cel de-al 2-lea räzboi mondial de trupele horthyste ?i hitleriste in retragere s-а reinceput cu avint activitatea industrials, iar dupä nationalizarea de la 11 iunie 1948, prin concentrarea prelucrärii industriale a lemnului intr-o singurä unitate industrials Intreprinderea pentru Exploatarea ?i Industrializarea Lemnului Reghin, azi IPEIL, s-а trecut la dezvoltarea industriei de produse finite din lemn. Cre?terea hazei materiale in cei peste 40 ani de economie planificatä a pennis oamenilor muncii din ora? sä realizeze produse cu renume ce poartä faiima muncii infrä^ite peste märi ?i tari. €ele mai reprezentative produse ale industriei de prelucrare a lemnului din Reghin sint: viorile, chitarele, balalaicile, ambarca^iunile pentru sport, ambarcafiunile pentru agrement, schiurile, rachetele de tenis, aparatele de gimnasticä, mobilierul din rä?inoase, cherestea de rezonanfS etc., produse eunoscute in peste 50 de täri ale lumii de pe toate continentele. Etapa pe care о parcurgem, jalonatä de dstoricele hotäriri ale celui de-al XIII-lea Congres al partidului nostru solicits ordonarea activitäplor ?i actionarea in directa atingerii unui nivei superior de valorificare a resurselor materiale $i umane de care se dispune, etapä calitativ supenioarä de folosire intensivS a dotSrilor ?i de cre?tere a eficientei economice pentru atingerea unui nivei superior de via^S. II. ISTORICUL PRELUCRÄRII INDUSTRIALE A LEMNULUI IN ORA$ Pinä in deceniul al VIII-lea al secolului trecut in Transilvania ?i in jurul orayului Reghin, pädurile erau tSiate de cätre posesorii acestora, in prímül rind pentru lemnul de foe ?i numai in al doilea rind pentru vinzarea pe piafä ín vederea procurarai altor märfuri necesare sau pentru diferite utilizäri gospodSresti. Restul pädurilor erau folosite direct ca terenuri de pä?unat ?i pentru vinatoare. Suocesiv marea majoritate a masivelor impädurite au fost exploatate intensiv, depäsind posibilitätile de ererbtere ale pädurilor. • RedSm cuvintele deosebit de Lumrase ale scriitorului Alexandru Vlahu^S privind importanda pädurilor in via{a oamenilor, cuvinte al cäror sens profund abia acum Í1 intet egem: „Arborii sint täcupi, puternicii §i blagoslovidii no?trM pirieteni. Ei sorb reveneala din pämint pentru a ne-о da vara ?i adunS cSldura de la soare, pentru a ne-о da dama. Ei curätä aerul stropindu-1 prin frunzele lor cu ара pe care о trag de la adincimi considerable, prin vitele rädäcinilor. Ei cumpänesc minia vinturilor ?i reguleazä schimbSrile atmosferei, avind chemarea ?i putinfa de a vorbi cu norii despre nevoile pSmintului. Ei infrineazä präpästioasa nä-3 N. Petra, Un secol de prelucrare industriala a lemnului la Reghin, in industria Lemnului, Bucure$ti, 5/1974, p. 167,
