Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
352 LIVIU BOAR 4 pe sfir?ite, deoarece Intreprinderiüe au inceput sä se ingnijeascä de muncitori din alte párti. lAstífel incärcarea vagoanelor continuä aproape Ja toate fabricile interesate in conflict, iar douä din ele luoreazä deja cu activitate ceva mai redusä. In rezumat — greva ... este pe sfir.?ite ..,“12 Grevele din primävara lui 1923 $i-au atins doar partial scopul, muncitorii neputind sä-^i impunä decit unele dintre revendicärile formulate cu ocazia intocmirii contractelor colective de muncä. Infringerea acestora se datoreazä in mare mäsurä interventiei brutale a autoritätilor $i folosini imor spärgätori de grevä. Cu ocazia conferintei s indicate din 22 iulie 1923, tinutä la Tg.-Mure?, delegatii muncitorilor forestieri §i-au expos räspicat punctui lor de vedere, atitudinea lor fatä de ofensiva patronilor. Iatä ce scria in numärul säu din 29 iulie 1923 ziarul Munkás (Muncitorul). Muncitorimea din Valea Mure$ului“... . protesteazä impotriva inchiderii cäminelor miuncitore^ti, impotriva militarizärdi uzinelor, a brutalizärilor praeticate de sigurantä, impotriva impozitelor indirecte $i extinderii administratiei ?i iustitiei miidtare asupra muncitorilor, impotriva arestärid nejustificate pe timp de säptämini sau luni a muncitorilor... interzicerii adunärilor muncitare$ti, impotriva confdscärii ziarelor munctore$ti §i desfiintärii lor de cätre autoritätile administratiei publice, ca $i impotriva privatiunii muncitorilor de drepturile lor politice §i a^ezarea lor sub tutela patronilor“.13 In continuare acela^i ziar scria „Aceastä luare de atitudine a muncitorilor din Valea Mure§ului izvorä$te din analiza darä a situatiei. Proletariatul din intreaga Romäniei trebuie sä-$i insu^eascä aceste propuneri $i revendicäri“. Un alt moment de efervescenta a mi$cärii revendieative a forestierilor de pe Muresul Superior l-а constituit primävara anului 1925. Principala cauzä a grevelor din aceastä perioadä a fost neacceptarea de cätre patroni a revendicärilor muncitorilor de a obtine ziua de muncä de 8 ore §i märirea salariilor, revendicäri formulate cu ocazia tratativelor duse intre patronat ?i muncitotri, in vederea incheierii nodor contracte colective de muncä. In fabricile din Gheorgheni ?i anume „Bistrita-Näsäud“, „S.A. de Expioatäri Silvice“, „Fratii Schmergel“, greva a izbucnit aproape simultan, la fnceputul lunii martié. Un document revelator in acest sens este declarat a din 8 martié a directorului fabrieii „S.A. de Expioatäri Silvice“, care aratä cä: „Contractele colective cu muncitorii expirind, am intrat in inteiegere cu muncitorii pentru reinnoirea contractului. Muncitorii au avut pretentiunea de a ramme cu ziua de lucru de 8 ore .ji cu ridicarea salariului vechl. Noi patronii insä neputind primi alte conditiuni decit ca pe lingä vechiul salar sä se lucreze 10 ore pe zi, muncitorii n-au primit §i astffd fabricile au stat“.14 De asemenea au incetat lucrul §i muncitorii 18 18 Ibidem. 13 Munkát — din 29 iulie 1923. ,4 Arh. St. M. Ciuc, Fond 25 Judecátoria Gheorgheni, dos. pensi, nr. 2527/1925, illa I