Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
19 RAPORTURILE AGRARE DUPA REFORMA DIN 1921 347 de carte. Locuitorii cätunului Finali, aparpnind comiunei Iclandu Mare, subliniau intr-un memoriu adresat Ministerului Instrucpunii Publice, la 23 mai 1936, cä datoritä säräoiei ,nu sínt in stare din puter ile lor singure materiale sä-p ridice $coalä“ din care cauzä cei 40 copii de virstä $colarä vor rämine nepiutori de carte45, färanii din Adrian „säraci ca stare material“, cu toate cä „sínt dornici de luminä p oulturä“, nu pot sä-p dea top copáii la ijeoalä, din cauza existente! unui local necorespunzätor46. Ca urmare a greutäplor materiale p a lipsei unui local de $coalä, in unele comune, peste 75% din copii nu puteau frecventa $coala. La aceasta se adaugä numärul mic de invätätoni cu care erau incadrate scolile säte?ti. ln Toplita, de pildä, la un numär de 700 elevi, erau numai 5 invätätori47. Situapa materiaüä precarä in care se zbäteau unii locmtori ai a$ezärilor judepdui, lipsa unei asistenfe medicale corespunzätoare din cauza numärulud mic de medici, au determinat permanentizarea in lumea satelor a unei stäri sanitäre proaste. In §ес!яп£а extraordinax-ä a Consiliului judetean, din 8 iulie 1933, se aratä cä locuitorii unor comune „sínt nevoip a parcurge distande foarte mari pentru a putea ajurige la medicul circum scrip pei cáreda azi comunele sint repartizate. Din acest motiv starea sandtarä a locuito-riíor din aceste comune este mai mult decit ingrijorätoiare“48. ln 1938, de exemplu, s-au inregistrat peste 53.653 cazuri de boalä, dintre care cele mai numeroase erau bolile sociale p infecpoase49. Multe neeazuri aveau de suportat piranii p datoritä abuzuriior savin? ite de auLonitaple locale. Astfel, notarii din о seamä de comune, precum p uniii pretori, fiind „abuzivi, nepäsätori p din nenorocire pupn buni romäni“, nu au respectat instrucpunile financiare p ca urmare au incasat „taxe mai mari pentru acte decit cele stabilite de minister“50. De aaemenea, s-au intilnit cazruri oind piranii au fost bruscap de cei ce aveau datoria sä aplice legeia p sä le apere interesele, fiind nevoip, pentru rezolvarea unor problem«, sä batä de zeci de ori la uple primäriilor, jandarmeriilcir, preturilor sau autoritäplor jude^ene. Pretorii, notarii si jandarmii satelor „sint avertizap ca sä respecte demnitatea omeneascá a piränimii inconjurind crice atitudine de aroganfä in contactui cu publicui“, se sublinia intr-o circularä a Ministerului de Interne51. Situapa grea in care se zbäteau unii' tarana, in perioada interbelicä. nu trebuie pusa pe seama reforméi agrare; ea se da teres te condipilor obiective de dezvoltare ín саге se afla Románia, evalupei generale a agrdculturii, politicii agricole a cercurilor guvemamentale, neputin$ei regimului burghezo-moperesc de a rezolva problema agrarä. 46 Idem, f. 54 $i 62. 47 Idem, f. 56 §i 59. 45 Idem, fond Ministerul de Interne, dos. 454ql933, f. 191. 49 Breviarul statistic al Romäniei, vol. II, Bucure$ti, 1939, p. 126—127 $i 130. 53 Arh. St. Bucure$ti, fond cit. dos. 477/1928, f. 2 §i 4. 57 Idem, dos. 316/1929, f. 2.
