Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)

II. Istorie

336 TRAIAN RUS 8 In. timp ce suprafeVele iirnsämin^ate au crescut, se observá ínsá un fen omen caracteristic intregiá téri $i anume oscilarea producViei cerea­­liere. Dacá ín 1925, de exemplu, pro dúc Via medie la griu era de 14,1 chin­tale, iar la ponumb de 15,6 chintale, ín 1930 aceasta era de 10,2 res­­pectiv 10,6 chintale. Dupá 1933 se observá ínsá о eredteire continuá a producViei la cerealele de bazá, ajungíndu-se ín 1938 la 12,9 ?i respectiv la 15,4 chintale Íja heotar Spre deosebire ínsá de celelalte jude^e ale t-á­­rii, unde producfia la pnmcipalele cereale a inregistrat о scádere, in ju­­deVul Mure§ producVia este műit mai maré. De asemenea, in comparafie cu media pe fará, produevia la hectar obpnutá de gospodariile din judeV este mai ridicatá. A$a, bunáoará, in perioada 1924—1928 produevia la ce­­reale era de 10—11 chintale, ín timp ce media pe Vará reprezenta 7,2—8,2 chintale. Acest fenomen de oscilare a producviei agricole n-a putut fá ímpie­­dicat cu toate cä autoritäfile centrale ?i locale au luat unele mäsuri, ve­­nind ín íntimpinairea gospodárúilor 'áráne^ti in vederea sporirii produc­­tiei. Avem in vedere, de pildá, í'olosirea de cátre camera de agriculturá judeteaná a soméi de 900.000 lei ce i-a fost pusá la dispozitie de cátre Mánisterul Agricultural §i Domeniilor, in perioada 1924—1931, pentru ínzestrarea agriculturiá cu ma$ini-unelte, pentru íntrefinerea pá?unilor §i protejarea unor térén uri de fúria apai or riurilor Mures, Tirnava Mócá $i Niraj15. Scáderea producviei agricole nu trebuie pusá, a?a cum au cáutat sá о faeä reprezentanVii diferitelor doctrine, pe seama reforméi agrare sau pe condiViile ín care a fost aplicatá aceasta. „Este insá о grepeal'd sä se puna acest reg res numaá pe seama reforméi agrare“ — sublinia G. Io~ nescu-Sise$ti15. In general, se face comparaVie cu situaVia celor mai buni ani agricoli din preajma primului razboi mondial, luíndu-se ca bazá nu­­mai situaVia piná in 1928, cínd de fapt nu s-а terminat ímproprietárirea. Se scapá din vedere un fapt de prím ordán íji anume: care ar fi fost si­­tuaV-ia agriculturii románe$ti dacá nu s-ar fi infáptuit reforma agrará? Realitatea este cá reforma agrará, a cáréi infáptuire a constituitt о ne­­cesátate social-economácá impusá de condiViile obiective ale dezvoltarii Romániei, a slábif puterea economicá a mo^ierimii ^i (rolul jucat de aceasta in viafa politica socialá a Várii, a contribuit la imbunátáVirea subsíanVialá a situaViei Varánimii. In mod obiectiv, reforma agrará care a lichidat о mare parte dim pitaprietates mogiereascS. ce practica, de regulá, о agriculturá de tip sera:feudal §i a eliberat Váránimea de povara muncii ín dájmá, a dús la v5 G. ienescu-Siíegti, op. *ít.

Next

/
Oldalképek
Tartalom