Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
21 DJN ACT1VITATEA ASTREI 325 zat in 1917, era la sfir$itul anului 1914 de 86.715 bro^uri §i 1869 exemplare din revista Transilvania. Depozitul a crescut cu 8.000 in 1915 (pentru 1914 este indus $i plusul de 25.722), 10.000 in 1916, cu 20.000 in 1917, $i cu 15.000 in 1918, in total 141.584. In cre?teriile anuale nu sínt cuprinse, de altiéi, cär^ile achizi^ionate ori primite prin donarii. Dacä am scädea cifra bro$uriknr, ipoteoatä de altfel, destinate despár^ámintelor ori vinzätorilor pentru neoombatanti am fi tentafi sä revenim la estimarea anterioarä de peste 100.000 bro^uri104. Prin continutul lor educativ, recreativ sau de cult, brotjurile aduceau in saloanele osta$ilor räni^i sau in tran?ee, pe calea slovei romäne^ti, ceva din lumina cäminului lor a familiei läsate in condi^ii precare, mentinind nealterat spiritul latinitä^ii carpatine. Iar multe dintre idea o^eleau ginduü obsedat de „un mileniu“ al ci$tigärii libertati nationale. Este vorba de Rugáciuni c&ntüri de laudä (1913), Amintiri din copilärie $i Ivan Turbincä (1914) de I. Creangä, De Za sate (1914) de I. Agirbiceanu, Pavel Cätanä (1914) de Fr. Pravda, Povestiri din viafa \äranilor romäni (1914) de I. Pop-Reteganul, Povestea vorbii (1914) de A. Pann, Popa Tanda (1914) de I. Slavici, Cärticica sänätäpii (1918) de I. Beu, calendar de anuale intocmite de Oct. C. Täsläuanu, N. Iosif, A. Bärseanu, R. Simu ?.a.105. felül acestei societati era atins acum prin serioase sacrificii materiale, intregite de cele ale bäncilor romäne$ti §i persoane particulare. Institutele de credit romäne§ti din Transilvania, tinere, cu modeste posibilitä(i financiare ?i grav afectate de räzboi, n-au pregätit sä renunte la о parte din fondunile lor in favoarea solda|ilor romäni. La fei au procedat $i unii mari proprie tari romäni, insä deplinä admirapie о stimesc intelectualii, majoritatea säraci, dintre care preotii militari s-au distiins ca о masä omogenä, subordonatä ideii nationale. Personalul de cult a fost ши! din pilonii care au sustinut emanciparea culturalä romäneascä sub sceptrul Astrei $i al altor factori national!. Personalitätile clericale ?i masa preotilor de la sate au alcätuit impreunä cu dascälii si celelalte categorii de inteleotuali osatura rezistentei culturale romäne$ti. Pinä la 1918 disputa dintre haina de cult §i cea laicä luase forme diverse — vezi disputa intre ipaguna §i Bardtiu, consecinta fiind laicizarea treptatä a culturii, proces de care nu a fost scutitä conducerea unor societäti cum a fost Astra. In anii 1914—1919 preotii din spitale ca §i cei de pe front au adus reale servicii neamului in ínocrcarea lor de a perpetua limba strämo^eascä $i ideea libertätii. „Äsociafiunea“ intrunea §i unea din пои cele douä oonfesiuni románéit! in acest cimp de actiune pe care-1 controla, eliminind asperitätile dintre eie. Bibliotecile infiintate pe front, acolo unde se vorbeau atitea limbi, au deoorat ofiterii $i preotii militari romäni cu insemne pe care doar adevärata patrie le putea acorda fiilor ei. 104 De altfel, se considera cä la sfír^itul anului 1917, solda(ilor le.au parvenlt aproape 100.000 brosuri. Cf. rév. Transilvania, 1918, nr. 1—12, p. 3—5. In articolul „Asociafiunea“ din Calendarul Asociafiunei pe anul MántUirii 1919. Biblioteca poporald a „Asociafiunii“, Vili, nr. 49, p. 154 se dá cifra de 200.000 bro$uri a 60.000 coroane; art. Vorbirea de deschiderea a domnului Andreiu Bárseanu, in Telegrajul
