Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
13 DIN ACTIVITATEA ASTREI 317 sosi, restül pentru cárti $colare la elevii mobiliza|ilor, plá^i de taxe ?colare etc“55 * * 58.' Alte donarii ca cea a lui N. Opincar din Orä$tie (5.000 coroane), ne grevatä de nici о obliga tie din partea Astrei sau cea a sotilor loan $i Ecaterina Rusu din Brad (40.000 coroane pentru „o funda(iune“) creau posdbilitatea retipäririi unor bro$uri59. Sint cunoscute ./i apreciate dovezile de simpatie pentru osta?ii románi oferite cu dámicie de masa maré a cehilor, afla+;i íntr-o situate similará cu cea a románilor transilväneni, dar ?i de eminenti oameni de cultuirá cum au fost dr. loan Urban Jamik őrá abatele Metodiu Zavoral de la manástirea Strahov. In coresponden(a sa de la Praga din mai 1916, unde se afla incorporat, Horia Petra-Petrescu schi(eazä portréiul moral al abatelui de lrngá Praga aäe cärui sentimente pentru románi $i limba lor deveniserá de notorietate inire solidati ?i chiar in Transilvania. In prefata la cede trei predici ale abatelui Metodiu Zavoral, publicate in revásta Transilvania, H. Petra-Petrescu intäre§te imaginea conturatá deja a cedui care §i-a ci^tigat stima románilor din imperiu. Un citat, ceva mai intins, este revelator in acest sens: „Marele prieten al románilor nu s-а márgánit numai la vizitarea räni(ilor de prin spitalele din Boemia, nu s-а ingrijit numai de -«§ezätori» románe$ti in spitalul-lazaret al minástirii, in fruntea cáreia l-а a$ezat pronia cereascä; a vrut sä ne sara intr-ajutor $i cu scrisul, dupá ce ne-а ajutat cu vorba §i cu fapta, läsindu-ne sä cetim in inimá. In decursui -«^ezätorilor» i-a venit ideea sä tälmäceascä in romäne§te citeva predici, Minute in fa(a unui public, compus din intelectuali cehi din Praga (Smichov), in anul 1913. Ciné va ceti predicide de fatä — cäci despre aceasta este vorba — se va convinge cit de potrivitä a fost ideea aceasta a abatelui de la Strahov. Problemele fundamentale de eticä cre^tinä, tratate in aceste trei predici conferinte, se pot referi prea bine ?i la imprejurärile noastre sociale, §i dacä a pleda pentru caritatea crestineascä este cu cale in timp de pace, citä vreme nu zängänesc armele, acum, in timpul räzboiulud infrioo^at, este cu atít mai potrivit“60. Färä a insista asupm co*responden(ei interesante provenite de la H. Petra-Petresou, in perioada cind se afla la Praga, se cuvine sä aducem un omagiu acestui intelectual astest, care a fäcut о bunä propagandä romäneascä in capitala Boemiei. Muzeul „Asociafiunii“ s-а imbogä(it cu fotografii (H. Petra-Petrescu aläturi de soldati románi la Strahov), cärfi, serisori, toate documente ale unei epoei tulburi61. 55 Fond Astra, doc. nr. 147, 158/1916; 184/1916, f. 24; 321/1916, f. 56—57. 55 Ibidem, doc. nr. 3211916, f. 33—34; 1021/1916 — pr. verb, din 9 iunie 1916, f. 145; rev. Transilvania, 1917, p. 103. te H. Petra-Petrescu, Drept introducere, in rev. Transilvania, nr. 1—6, p. 9. M. Zavoral a infiintat :n spitfel cu о suta paturi in cadrul mänästirii. Cf. loan I. Serban, Din lupta voluniarilor transilväneni pentru unire. Senatui central a! ofiperilor fi soldafilor románi din Vicna, in Sargepia, XV, 1981, p. 279. 61 Fond Astra, doc. nr. 184/1916, f. 26;. 391/1916; rev. Transilvania, 1917, nr. 7—12, p. 108. Doc. nr. 3P1/1916, sersoare si fotografie consultate de noi anterior, in prezent au disparui din fond. In registrul documentelor servite la sala de studii am fácut cuveaita men$iune la póz. 85S/12.03.1982.
