Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
13 ROLUL BÄNCILOR ROMÄNE$TI DIN TRANSILVANIA 299 nad, de$i acentia aveau in localitate banca „Vulturui“ cu о bogatä activitate financiarä52. О insemnatä mo$ie din Circii?oara de 300 jugäre, 30 locuri de casä §i о moarä ou trei pietre era achiizitionatä de un consortiu de 46 färani, in anul 1900 cu 68.000 k. cu sprijinul unei bänci romäne?ti din zonä („Furnica“ din Fägära?53). Asemneea ac^iuni ale bänoilor sint prezentate $i in raportul bäncii „Silvania“, cu prilejul aniversárii a 30 de ani de existen^ä, care consemna sprijinirea täränimm (desigur a celei instarite) din cel pu^in 24 de comune pentru cumpärarea de „mo?ii intinse“, a cäror valoare bäneascä sporise de la data cumpärärii lor de 3—4 ori, imprurautusrile fdind in bunä mäsurä rambursate de debitori54 55. Unecxni, ca ?i in cazul parcelärilor in regie proprie, bäncile i?i coordonau activitatea, asociindu-se .pentru a face ia\ä cererilor de imprumuturi solicitate de cumpärätori spre a achiizifiona averi imobiliare. Astfel, banca „Ajrdeleana“ impreunä cu ,,Sóimul“ finania cumpärarea unei mo.pi de citeva sute de jugäre in Copand unui grup de locuitori din aceastä zonäa5. Institutiile de credit romäne§ti au intervenit adeseori spre satisfacerea cererilor locuitorilor satelor transilvänene, nu numa.i pentru achizitionarea de noi proprietati,', ci §i pentru irecuperarea celor avute in proprietate inainte de reglementrärile agrare ce au urmat patentelor imperiale din anii 1853—1854, sau a suprafetelor de pämint care intraserä, prin diverse procedee juridice dubioase ?i pärtinitoare in proprietatea mo$ierilor locali. ín 1887 „Albina“ cumpära in numele „fo$tilor coloni “ a lui Pekri Sándor din Doboli de Jós realitájile acestuia de 150 de jugäre arabile si livezi „de prima clasä“, о moarä cu patru pietre, care se aflau in posesia celor 24 de familii,', cu suma de 32.000 fl.56. De asemenea „Albina “ intervenea in anul 1C0G, pentru salvarea realitäfllor celor 121 „fosti urbarialistd“ din Buia, cärora li se vindeau la licitare о parte din proprietati, banca cumpärindu-le .ji redindu-le acestora, cu 300 de coroane mai mult, plus 5% proviziune (realitätile se liciteazä cu 25.000 k. §i se revindeau cu 28.000 de k.57). Uneori bäncile interveneau ín sprijinul fáránámii deposedate de proprietäfl ca urmare a unor hotäriri judecätore^ti ce öäsau deschiisä incä räscumpärarea pämintului in cazul aprobärii acestei tran■/actii de cätre mosierii proprietari53. imprumuturile acordate de bäncile románesti prin intermediari, fie acentia persoane private sau asociajli de proprietati, in vederea achizitionärii de noi proprietäji, au fost, valoric mai mari, decit fondurile bäne?ti foliosite, pentru acelea.si actiuni econo-52 Idem, Registrul 114, Proces-verbal 1915—1921, Proces-verbal din 2 aug. 1917, p. 144, 146—147. 53 Cälindarul poporului pe anul 1902. XVII, Sibiu, 1901, p. 117. 54 Revista Economicä, XX, nr. 7 din 1918, p. 58. 55 Idem, XIII, nr. 5 din 1911, p. 50. 56 A.S.S. Fond banca „Albina", vol. VII, Proces-verbal al sedintei XLII din 29 dec. 1887, eoncluzul 442. 57 Idem, vol. XIII, Proces-verbal al sedintei I din 3 ian. 1902, eoncluzul 3 si Proces-verbal al* sedintei IV din 10 martié 1902, eoncluzul 32; Proces-verbal al sedintei X din 31 mai 1902, eoncluzul 85. 53 Idem, vol. VI, Proces-verbal al sedintei XV din 31 martié eoncluzul 128.
