Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
290 VASILE DOBRESCU 4 prietä^ile achizitionate erau írevíndute cu foarte rare ocazii propnietarilor de nationalitate romänä care form au majoritateá popula^iei transilvänene, fára a mai lua in évidénfä alté oonsideirente de ordin subiectiv, care indeobste sint nesemnificative, íntrucit proprietarie marilor mo$ieri maghiari se gáseau de obicei ín zonele locuite de populafia romäneascä. Am mentiona, in plus, faptul cä la parcelarea marii proprietäti participä deopotrivä báncile maghiare §i sáse$ti, mai múlt, acest proces este efectuat ín tinuturile cu о majoritate romäneascä pe seama acestei populatu, fapt evidential cu regret $i de cátre adversarii activitätii bäncilor románesti. Desigur, au fost $i s-au manifestat ?i anumite preferin^e de ordin national al bänciilor románesti ín conditiile in care oficialitätile recurgeau in mod obi^nuit la mäsuri discriminatorii, infiinfind institufii financiare speciale pentru salvarea mo^ierilor, a „elementului proprietär exclusiv maghiar“, precum banca „Altruistä“, cu scopuri de colonizare in zonele transivänene locuite cu precädere de romäni, urmare directä a poliiticii oficiaie nafionaliste in viata economicä6. De regulä, au gäsit credit atit proprietarii romäni cit ?i cei maghiari si geirmiani, in functie de disponibilitáfile relativ modeste ale aoestor institutii de credit, in comparatie cu cele conduse de burghezáile nationalitätilor conlocuitoare. Totodatä, se impune ca un fapt real, sprijinul financiar-eeonomic, aproape exclusiv al bäncilor román es ti fie prin parcelarea unor mo?ii in regie proprie, fie prin acordarea unor ímprumuturi, in acelea§i scopurá, locuitoriior rO- máni instáriti din satele transilvänene capabili de a-$i cumpära női pronrietäti agricole, fenomen mai frecvent intilnit, la inceputul veacului al XX-lea, cind oficialitätile alarmate de amploarea tramsferului de proprietate de la mo.sierii maghiari spre populatia romäneascä au luat о serie de oontramäsuri pe linde economicä, urmate indeaproape, §i de luärile de pozitie ale institutiilor financiare particulare. Astfel, in anul 1911, bäncilor románesti nu mai le este pdmis reesoontul la báncile 'de stat al|e Ungariei. ele fiind sustinute de Banca Nationalá a Romáméi printr-o interventie financiarä de circa 5 milioane lei. In acest sens elementele burgheziei bancare románe$ti aveau dreptate considerind báncile ,.ca cetáfi tari de apärare in lupta grea“7 economicä din monarhia dualistá, ca pe putinele institutii economice viabile ín procesul de emancipare socialeconomicä §i nationalá. Institutiile romane$ti bancare au intervenit in transferul general de proprietäti agrare nu atit prin executarea unor mo§ieri maghiari ca debitori proprii, íntrucit, acentia se afiau ín numär mic prántre clientela lor, cit mai ales, panticdparea la vinzárile silite sau nu de imprejurari, a unor mo$ii intregi, aflate in vatra satelor locuite preponderant de о populate romäneascä sau cu о populate mixtä. De regulä, aceste operatiuni se efectuau la cererea expresä a unor consortii de locudtori, in special propriefcap-6 loan Luca Ciomac, Despre starile agrare in Transilvania, Bueure$ti, 1931, 76, 79, 81. 7 Tribuna, X, nr. 34 din 18 febr./3 mart. 1906.
