Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
I. Arheologie
28 GEORGE MARINESCU 6 lucrat prin slefuire dintr-un diorit' verzui. Toporul, óval ín secfiune transversale, este de forrná trapezoidalá $i are tái$ul arcúit. Dimensiuni: L = 5,7 cm; inv. 13625. Toporul a fost gásit in asocdere cu ceramics neoliticá §i Co^ofeni $i, ca atare, poate fi atrxbuit la oricare dintre cele douá epoci, mai probabil céléi neolitice. SCOABE (com. Urmenif) Intr-o cercetare de suprafata efectuatä ín toamna anului 1977, ímpreunä cu C. Gaiu, ín localitatea mentionatá, pe un platou situat in imediata vecinätate a vetrei satului, am gásit о micá a$ezare anticá de pe suprafata cäreia am cules cíteva fragmente ceramice atápice (bronz) §i un fragment de topor neperforat (?) (pl. XXII/5), lucrat dintr-o marná ce>nu?ie. Toporul (inv. 13631) dateazá din neolific sau de la ínceputul epocii bronzului. SlNGEORZU-NOZJ (com. Leckinfa) Din fosta colectie a gimnaziului german din Bistrita a ajuns in muzeul nostru, impreuná cu alte materiale, prin 1951—1952, un vas-borcan (pl. XXII/6 lucrat cu mina dintr-o pastä proastá, brun'-ro$catá, slab arsá (inv. 13663). Vasul mai pástra la prejuare, dupá informatiile ре саге ni le-а furnizat $t. Dánilá, un biletel ín care se mentions cá a fost descoperit la Singeorzu Nou $i cá a continut un tezaur monetär. Dínd credit acestei informati? ?i tbnnd seama de faptuá cá pe teriíoriul satului Singeorzu Nou a fost descoperit un tezaur de tetradrahme tasiene19 sintem de parere cá acesta este, intr-adevár, vasul in care fusese depus tezaurul monetär. О astfei de ipotezä este sustinutä $i de datarea vasului care, tipoiogic, poate fi íncadrat, cei mai devreme in sec. II i.e.n.20, adicä la о datä corespumzätoare piasárii in timp a acumulärii $i ingropärii tezaurului mentionat. ?IEU-MAGHERU$ a) La iejirea din sat, in dreapta $oseled Bistrita — Beclean, in dreptul gärii C.F.R., pe о suprafatä de circa 4 ba se intinde о mare a$ezare neoliticä ce a fost tmversatä in aprilie 1980 de douä canale de asanare. Cercetarea repetatä a peretilor acestor canale $i a pämintului excavat ne-a oferit posibilitatea reouperärii unei mari cantitäti de ceramicá $i a numeroase unelte de piaträ. Nu au apärut materiale din alte epoci. Pinä la preducrarea materialului ceramic prezentäm uneltele de piaträ care sint urmätoarele: patru nuclee de silex maroniu (pl. XXII/7—10; inv. 13489 — 13492) $ase topoare neperforate trapezoidale, cu täi^ul arcuat (rxL. 19 I. Winkler, SC$, VI/1—2, p. 104; E. Chirilä, I. Pop, In Apulum 7, p. 164/84. 20 I.H. Cri?an, Ziridava..., p. 129 $i urm.
