Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)

II. Istorie

238

VASILE DOBRESCU

2

burgheziálor maghiarä ?i sáseascá, cu precizarea, cä ele aveau foarte multi debitori romäni in tinuturile románe^ti, chiar $i numai din motivul preponderen^ei majoritare a populatiei románe^ti din Transilvania, precum $i datoritä faptului cä bäncile burgheziei románe?ti n-au reu$it in aceastá perioadä sä facä fatä tuturor cererilor salicitantülor .

Activitatea instiftu^iilor de credit romäne^ti transilvánene in procesul transformärilor de proprietati ín mediul rural nu este singularä $i nici nu pome§te din determinari subjective sau preconcepute, chiar dacä a existat permanent doninfa burgheziei romäne?ti, a elementelor instärite, de a-§i märi proprietatea funciarä, de a spari numärul proprietarilor mo$ieri cu peste 100 de jugäre, fenomen socotit indispensabil afirmärii pe planul vietii economice §i politice a natiuniá románé in cadrul statului dualist. Asemenea nüzuin^ä nu era sträinä nici celorlalte burghezii nationale sau moijierimii latifundiare austriece sau maghiare cu deosehire cä aspiratiile respective au fost sau nu sustinute de evolutia obiectivä a relat'iilor economice din agricultura monarhied austro-ungare de la slir?itul veacului XIX §i inceputul celui urmätor, afectate ?i influentate, ca de altfel §i la nivelul altor state europene, putemic, de prezenta §i concurenta produselor agrare americane, canadiene sau ruse?ti múlt mai ieftine §i mai competitive. О asemenea stare de lucruri, conjugatä cu situatia intemä a evolutiei relatiilor capitaliste din mediul rural va contribui la ruinarea multor producätori chiar din rindul marii mo^ierimi conservatoare. Adäugäm la aceastá situatie, orientarea unora din marii proprietari agrari spre investitiile industriale sau comerciale de amploare, concomitent cu grevarea proprietätiior rurale de impozitele fiscale sau de povara marilor datorid la bäncile capitaliste in bunä mäsurä neplätibile din cauza slabei rentabilitäti a pärnintului, uneori a cheltuielilor excesive, neproductive, de consumatie etc. In acest sens sint edificatoare inse$i exemplele oferite de oficialitäti care apreciau valoarea imprumuturilor ipotecare in zona transilvanä, in anul 1903 la suma de 2,033 miliarde coroane1, care in anii urmätori, impreunä cu sarcinile publice se ridicase la 4,111 miliarde k, reprezentind 26,17% din valoarea intregii suprafete arabile, a pädurilor $i pä^unilor existente2.

De?i sarcinile ipotecare afectau in numär mare gospodäriile mici täräne^ti, partial $i ale täränimii instärite, in comparatie cu proprietätile burgheziei säte§ti, a proprietarilor mari cu peste 100 de jugäre, a§a cum aräta о statisticä din 1904 care preciza cä proprietatea micä este grevatä de diferite sarcini ipotecare in proportie de 57%, in privinta raportului valoric al datoriilor situatia era radical schimbatä, intiietatea avind-o, tocmai proprietarii cu supra tele mari de pämint. In aceea$i statisticä se aräta cä rnarea proprietate era grevatä cu 2,390 miliarde coroane (circa 58% din total), in comparatie cu 1,720 miliarde coroane datorii ale pro-1 Mód Aladár, 4C0 év küzdelem az önálló Magyarországért, Budapest, 1954. p. sei.

! Revista Kconomicä, VII, ш\ 17 din 1905, p. 157.