Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
284 IONEL MURE5AN 20 neinchiriate, ele gasindu-$i solutionarea abia pirin reforma agrarä cu caracter democratic din 1945. Totu§i, piná la apanrfia Légii pentru unificarea administrativa a statului -román, din 14 iunie 1925,41 prima etapä a functionärii lor, in domeniul agrar, insti tüzűié $i organele de aplicare a reforméi au avut meritul de a contribui, aläturi de consilderatele agrioole. La aceastä unifioare, apoi, la consolidarea relapilor de producte capitaliste in agricultura tarii. S-а intärit baza socialä a burgheziel satelor iar proprietäfile mo§iere^ti s-au transformat in proprietäti rentabile capitaliste. La aoeste aspecte pozitive generate de reforma agrarä se mai poate adáuga í'aptul cá, prin exproprierea unei supraíete destul de mari. din paminturile mo§ierimái, ea a lovit in aceasta, i-a slábit puterea econ-omicá iar prin improprietárire a contribuit la imbunätä^irea situatiei unei párti insemnate a táránimii. Aceasta demonstreazá de fapt caracterul mai inaintat al reforméi íafá de alte tári. Cu mult mád numeroase, insä, aspectele negative s-au concretizat ín caracterul limitat de clasá al reforméi agrare, crearea unui disponibil de bra^e de muncä ieftine pentru gospodáriile chiabure^ti §i monierest!, a-ccentuarea diferentierii táránimii, adincárea contradictülor sociale ?i economice. Cererile, contestatiille ?i reclamatiile stau märturle pentru inoetineala eu care a fost aplicatä Legea de reformä agrarä ?i pentru frámintaiile generate de incálcarea drepturilor táránimii care ?i-a pus mari sperante in aceasta reformä. Chiar §i lucrárile ultimului an de activitate a institutiilor organel-or prezentate au avut ca principal obiect tot problema improprietárinii. Aceáíe institutii $i Organe au purtat pecetea orinduirii burgheze. De múl Le őri, sub influenta mo.?ierilor, ai caror reprezentanti exercitau о puternicá influenta ín sínül lor, ele au favorizat pe exploatatorl $i au provocat abuzuri la adresa celor eXploatati. Unor proprietari li s-а fácut másurátoarea terenurilor ín a?a fel íncít sä rezulte cä ar avea о íntindere mai mica decit cea realá pentru a li se expropria о suprafata cít mai redusá. Cu jalbele adresate instantelor judecátore$ti, táranii incercau, adesea fára sperantä, sá-$i dobíndeascá, apói sä-?i mentinä, petecul de pámint atribuit prin lege. Prin faptul cä pentru pámmtul primit, táranii au fost obligati sä pláteasca mari despägubiri, gospodáriile lor au continuat sä rämlnä intro situate grea. Ci$tigul de cauzä dat tärnimii nu trebuia sä insemne о pierdere necompensatä pentru marii proprietari. Statul burghez a avut sarcina de a percepe, prin intermediul Bäncii Agrare, pretul datorat de táram ifi de a d-espägubi pe proprietari. Existenta a numeroase proprietäti mo?iere$ti de pinä| la 500 de jugäre í,ú chiar mai mari, rämase dupä expropriere a fácut ca majoritatea täranilor sä fie lipsi^i de pämint arabil pentru cultivarea cerealelor ^i de islaz necesar cre§terii animalelor, de$i dispuneau de numeroase vite. 81 Hamangiu C., op. cit., vol. XI—XII, 1922—1926, p. 338—403.
