Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
280 IONEL MURE?AN 16 ginerii operatori sau delegari Direc^iei Cadastrului. Din loturile parcelate s-au re^inut supra fedele necesare pentru interesele cuiturale, economice, sociale, militare $i educative ale comunelor, fiind repartizate unor instituti, societati cuiturale sau trecind in rezerva de stat. De aceastä prevedere au beneficiat in special comunele románesti din Transilvania unde, in conditiüle stäpänirii dualis te, bisericile si scolile au avut о situatie precarä. Tragerea la sorti a loturilor individuale era efectuatä in seri in te publice, la care participau §i delegatii sätenilor. Hotäririle comisiilor de ocol pentru expropriere $i a celor pentru improprietärire puteau fi contestate in fata pre?edmtilor comisiilor judetene in termen de 5 zile de la pronuntare. Comisüle judetene aveau indatorirea de a judeca in termen de 15 zile cazurile de apel. Hotäririle lor rämineau definitive si nesupuse recursului, in afarä de cele legate de pretul pämintului, care erau de competenta curtilor de apel. Noul Regulament de aplicare a légii pentru reforma agrarä din Transilvania, Banat, Crisana si Maramure^ din 12 iulie 192262 preciza cä secretarii ?i birourile comisiilor judetene ?i a celor de ocol pentru expropriere puteau servi si comisiilor judetene si de ocol pentru Tmproprietärire. Secretarii tuturor comisiilor erau ajutati la intocmirea lucrärüor de eite un arhivar. Copiile lucrärilor teoretice de reformä agrarä erau inaintate consilieratelor agricole. Prin Decretul nr. 4496 din 28 octombrie 192 263, republicat cu modificari la 29 decembrie 192364, Comitetului Agrar, care fusese dear un organ consultativ, i se lärgesc atributiile, fiind transformat intr-un organ judecätoresc superior, prin acest act competenta comisiilor judetene $i a celor de ocol a fost limitata. Comitetul Agrar era compus din 12 membri, numiti pe termen de cinci ani, dintre magistratu si juri$tii obi?nuiti sau dinire cei de la inalta Curte de Casatie si Justice ori de ia curtile de apel, dintre speciálisai ín agronomic sau stünte economice. Ministerul Agriculturii si Domeniilpr era si presedintele Comitetului Agrar. El avea dreptul sä numeascä doi vicepresedinti dintre cei 12 membri ai Comitetul ul. Cererile de revizuire a hotäririlor organelor subordonate se adresau presedintelui Comitetului in termen de douä luni de la pronuntarea lor. Hotäririle Comitetului Agrar se elaborau cu majoritatea absolutä a voturilor si rämineau definitive, executorii, si inatacabile pe nici о cale, náci ordinarä, nici extraordinarä. Prin admiterea dreptului de a hotäri definitiv, in absenta pärtilor, s-а deschis calea arbitrajului mai ales ín favoarea mosierilor. Aceasta a creat neinoredere fatä de actul improprietäririi, multi tärani väzind in mäsurile luate incercärile guvernului de a renunta la reformä.65 Conform articoMui 2 al Légii amintite, sectiunile Comitetului Agrar pentru Transilvania si Bucovina au fost obligate sä-si inainteze lucrärile 62 Ibidem vol. XIH—XIX, 1922—1926. p. 198—245. 63 Ibidem, p. 357—359. M Ibidem, p. 707—708. 65 §andru D., op, eit., p. 86.
