Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
276 IONEL MURE5AN 12 §i un délegat al Bäncii Agrare, delimita definitiv portiunea expropriatä, о préda tovärä§iilior infiin^ate de bancä, in folosin^ä comunä, sau persoanelor individuale, in arendä őri ín parte, fixind prejul päminüului sau ale altor bunuri mobile sau imobile expropriate. Dacä procesul-verbaä luat de oomisda loealä con^inea litigii intre proprietarii expropria^i §i säteni, comisia judeteanä organiza sedinte pentru a lua hotäriri in acest sens. Dezbaterile sale se consemnau in procese-verbale care reflectau atit cererile proprietarii or cit ?i ale sätenilor. Kotäririle luate erau publicate ín Gazeta Oficialá a Consiliului Dirigent. Gele referitoare la preturi, puteau fi contestate in termen de 15 zile, la Curtea de Apel din Clui, iair céléiul te hotäriri, in acela?i termen, la Consiliul Superior. Aceste douä foruri aveau dreptul sä adune noi dovezi $i sä consulte experti chiar la fata locului. Organele insärcdnate cu executarea reforméi agrare aveau obligatia sä sollicite judecätoriiior de ocol $i tribunalelor confruntarea cärtilor funduare cu posesiunile faptice .?i inscrierea täranilor improprietäriti in cärtile funduare. Potrivit Decretului-Lege mentionat se expropriau: toate proprietätile absentei$tilor, ale sträinilor, proprietätile date in stäpinire dupä 1 noiembrie 1917, pe baza ordonanteá fostului guvern ungar, proprietätile mai mari de 30 de jugäre care au fost luate in arendä mai mult de 12 ani in perioada 1900—1918, proprietätile vechi mai mari de 200 $i 500 de jugäre. Dacä avea un copil la facultatea de agronomie §i acesta dupä ce-$i termina studiile declara cä se va dedica agriculturii, avea dreptul la incä 500 de jugäre. Expropnierea se fäcea pe baza declaratiei proprietarului dar täranii erau obligati la despägubirea lui. Päminturile expropriate s-au parcelat in loturi de completare, loturi intregi si loturi de oolonizare, cu eie fiind improprietäriti mai ales dnvalizii de räzboi, väduvele si copii orfani, apoi täranii färä pämint sau cu pämint sub 5 jugäre. In cazul destinärii unor terenuri pentru constructia de obiective industriale, primäriile oomunale erau obligate sä cearä acordul prealabil al Resontului pentru agricultura din cadrul Consiliului Dirigent. Pämintul dispondbil dupä improprietärire putea fi folosit de Consiliul Superior de Reformä Agrarä la crearea unor proprietäti mijlocád sau ferme model, la infiintarea $i oompletarea unor loturi ?colare sau parohiale. Loturile distribuite täranilor, evaluate de organele imputemicite cu efectuarea reforméi agrare, nu se puteau Insträina pinä la 1 ianuarie 1930, si nu puteau fi grevate fi nanciar ín afara arendei fixate de Ban ca Agrarä. Terenurile rämase neexpropriate timp de §ase ani de la aparitia acesitui Decret-Lege, nu mal puteau fi supuse exproprierii. Brm Decretul-Lege nr. 1360 din 31 hiartie 1920, pe lingä presedintia Consiliului de Ministni este instituit un Comitet Agrar „pentru asigurarea infäptuirii neintlrziate $i metodice a improprietäririi täranilor“.54 Saib autaritatea acestuia au trecut: Casa Centralá a Cooperatiei §i Impro- 5 5* Ibidem, p. 2S2—8*3.
