Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
7 INSTITUTIILE AGRICOLE TERITORIALE 271 rilor formate. Sintetizind procupärile consilieratelor agricole din Transilvania, ijktefan Buzea oonsiilierul agricol din Tg.-Mure?, scria intr-un raport Iá 19 apriiie 1920: .,Cu toate cä propriu-zisa chemare a acestui consilderat este indrumarea ?i conducerea gospodäriei judepilui, intre actualele imprejurari, oind toft ?i toate cer pámint $i iar pámint, nu ne-am putut ooupa de altceva decit de arendärile formate. Consilderii agricoli aveau atribuftile unor expergi in comisiile locale de reforma agrarä, áar in cede judeftne erau membrid cu drept de vat ?i organe executive in problema aplicärii arendärilor formate“.28 Atribuftile consiMerilor agricoli sínt precizate in Decretul Lege nr. 3911 din 12 septembrie 1919,29 apod de unele ordonanft, instrucftuni, circulari §i decizdi date de forurile superioare. Decretul-Lege amintit se referä la reforma agrarä din Transilvania, Banat $i partile ungurene, de?i Legea defindtivä de reformä agrarä s-а dat abia in 1921. El a stabift|t structura ft organizarea organelor de aplicare a reforméi agrare, imputernicite sä infäptuiascä exproprierile ft improprietänirile. Aceste organe au fost comisiile judeftne ft oomisiile locale de reformä agrarä. Lucrärile practice ale acestor comisii au fost indrumate ft coordonate de cansilieratele agricole jude^ene. Ele au fost puse uneoiú in sitluafta de a atenua litigiile ivite intre organele de aplicare a reforméi agrare ft vechii proprietari. In cazul comunei Iemut, de exemplu, Comisia de expropriere ft improprietäirire a judeftilui Timava Micä hotärise exproprierea domeniului bisericid romano-catodice pe care „in primävara anului 1919 sätenii muncitori de pämint au lucrat la oultura porumhului in dijmä“30. In favoarea tárán ilor s-а promineat ft ziarul Patria31. Bdserica romano-catolicä urmärea anularea hotäririi incercind sä dovedeascä cä este vorba de о fermä model. Chiar ft Resortul agriculturii inclina spre acest punct de vedere. In acest moment a intervenit eonsilierul agricol judeftan care a explicat conducerii domeniului consecinftle social-economice ce ar decurge din anularea hotäririi juste a comisiei judeftne: „ . .. nimenea nu poate asigura — avertiza eonsilierul — cum cä s-ar putea menftne ordinea socialä daeä domeniul Iernut nu ar fi expropriat. Nu se poate admite ca aplicind legea pentnu reforma agrarä in tot ouprinsul tärii, sätenii din Iemut ft jur se vor mulftimi ca sä mai munceascä ft in viitor numai in parte, färä sä fie improprietäri^i“.32 Prin Legea pentru reformä agrarä din Transüvania, Banat, C rigaira 29 Ibidem. 29 Hamagiu C., op. cit., vol. IX—X, 1919—1922, p. 193—205. 30 Arh. St. Cluj, fond Consiliul Dirigent Resortul agriculturii, тара 12/1919. f. 179 apud Stirban Marcel, Din activitatea comisiunilor locale fi a comisiunilor judefene pentru reforma agrarä in anii 1919—1920 in citeva judefe din Transüvania in Sargetia X, 1973, p. 232. 31 Patria nr. 1. din 1 ianuarie 1920, p. 3, apud $tirban Marcel, op. cit., p. 333 32 Arh. St. Clui, loc. dt.; Vezl ?i тара 10/1919, f. 977 apud Stirban Marcel ep. cit., p. 333.
