Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
19 MARIN $ARA 263 deplínge prezenfa slabä la acest spectacol, dat fiind cä imcasäriüe erau destinate societäjii de binefacere feminine. In cursui anului 1900 arti$tii amatori germani din localitate au dat numeroase spectacode cu opereta Clopotele din Cornevill. Paralel cu aceasta, presa vremii men^ioneazä speotacolele de teatru sustinute de trupa permanentä germanä din Sdbiu a lui Bauer Leo. In anul 1907 se tine la Reghin prima reprezentál cinematograficä Electro-Biograful, fiind vizionat ín fiecare zi de un numär mare de spectatori. Ziarul Sächsisch-Regener Wochenblatt57 remarcä urmätoarele: ...antreprenarii lucreazä cu aparate moderne a?a incit imaginile apar foarte dar pe ecran... La toate aceste realizäri au contribuit numeroase personalitäti de seamä a Reghinului58, care prin activitatea lor au depóit grantele acestei zone, impunindu-se in cultura romäneascä sau chiar mondialä. Näzuind sä contribuie la progresul material ?i spiritual al masei de romäni din intregul fmut al väii superioare a Mure?ului, frunta?ii reghineni, tot mai multi intelectuali, au sustinut moral ?i material societätile de lecturä, presa, muzeele, elevii ?i studentii, practic toate institutiile cultural-nationale romäne?ti importante din Tnansilvania, ba chiar §i din Budapesta ?i Viena. Amintim in primul rind pe Petru Maior, reprezentant de seamä al $colii Ardelene, care s-а impus in istoria poporului romän ca un demn apärätor al drepturilor ?i a oontinuitätli sale pe aceste vechi meleaguri, ca propoväduitor ad culturii, ca liuminätor al maselor. Fäcind о apreciere asupra vietii §i activitätii acestei proeminente personalitäti, Mihail Kogälnieeanu aräta: „Petru Maior, de fericitä aducere aminte, ca un nou Moise, a de?teptat duhul national, mórt de mai mult de un veac, ?i lud ii datoräm in mare parte a impulsului patriotic ce de atunci s-а pomit in tustrele provincii a vechii Dacii“. Träind aproape 24 de and pe meleagurile Reghinului $i-a inchinat toatä puterea ?i energia ridicärii $i luminärii poporului romän de pe aceste meleaguri. Amintim de asemenea pe loan Pop Maier, iuptätor politic, publicist ?i animator cultural, Patriciu Barbu, figurä reprezentativä a tinutului prin activitatea lui politico-nationalä §i culturalä. Virgil Onitiu, om de culturä, autor de manuale, scriitor, istoric literar, patriot. Augustin Maior, inginer, profesor universitär, om de §tiintä, propagator al ?tiintei $1 culturii ín mase. A fost un pionier de frunte in domeniul eomunieatiilcr ?i electro-tehnice, fiind primul specialist din lume care a realizat experimental telefonta multiplä íntre anii 1906-1908. Adäugäm la aceste personalitäti pe Teodor ßerban Lupu, Absolon Todea, Mihai Orbona?, Vasile Dumbravä, Ariton M. Popa etc. Din rindul oamenilor de culturä germani ?i maghiard din peráoada de care ne ocupäm, remareäm activitatea lui Iosef Haltrich, pedagog, fol-57. Idem, nr. 22, din 2 mai 1907. м. Vezi: Vafro nr. 3/1979, p. 8—9 §i Prof Huri mure fene vol. I, (1971), vol. II (1973).
