Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
228 IOAN POP 14 din urmá revendieárile juste ale fo^tilor gräniceri, cärora le-а acordat ?i о autonomie administrativä prin infMn^area, in 1861, a Districtului autonom al Näsäiudului. Prin desfiintarea regimentului II romänesc de granijä, s-а incheiat о perioadä inserrmatä din istoria acestui district, cu urmäri importante asupra dezvoltärii lui ulterioare. Lupta gränicerilor näsäudeni face parte integrantä din lupta maselor populäre romäne$ti din Transilvania pentru eliberare socdalä $i nafionalä, pentru progres $i libertate. Istoria acestui district se integreazä astfei in istoria Transilvaniei §i prin aceasta, in istoria intregii iäri. NOTE asupra unor unitäfi de mäsurä, averi $i fonduri bäne?ti Un cot = unitate pentru mäsuratul fesäturilor — 0,62 m (vezi, Nicolae Stoicescu, Cum müsurau strämosii, Bucure$ti, 1971, p. 86). О mäsurä vienezä — 61,49 Í (Ibidem, p. 192). Un piset de nur = 1/50 a unei märci. Marca = 240 gr. de aur (vezi, A. Bartal, Glossarium mediae latinitatis, Lipsoa, 1901, p. 423). Munfii revendicafi sint aeei mur.fi pe care Austria i-a räpit de la cele douá Prir,cipate: Moldova ?i Muntenia ín anul 1769. In acél an, Austria, profitind de faptul cá Turcia se afla in rázboi cu Rusia. a impus acesteia ca ?i celotr douá Principate о rectificare de frontiéra de-а lungul Carpafilor, mutind mai inainte vulturii imperiali ?i anexind astfel 54 de munfi care vor fi nurnifi „munfii revendieafi“. Ace?ti munfi au fost dap, ín cea mai maré parte, in folosinfa regimentelor de gránité. Anexarea celor 54 de mun'p constitute о dovadä in plus a politicii expansionist« pe care promova Im* periul habsburgic (Arh. St. Bucuresti, Coleepa microfilme din Austria, inv. nr. 1192, rola 59, c. 284—300). Fondul de provente s-а format in primii ani dupä infiinfar.ea regimentului II rornánese de granifá in 1762, fiind administrat de о eomisie economicä prezidatá de comandantul regimentului. In acest fond intrau: 1. Veniturüe din „drepturile regale“ (circiumärit, morärit). 2. Venitul din transportul sárii pe Some?, de la Ocna-Dejului pina la Solnoc. 4. Taxe ?colare benevole plätite de gräniceri in anij 1765—1835. 3. Banii rezultap din vinderea unor mori ?i a altor obiecte mai mici. Taxe $co!are benevole plätite de gräniceri in anii 1765—1835. 5. Taxe impuse „jelerilor“ pentru folosirea pädurilor $i pä?unilor, precum ?i alte venituri din arenzi. Cu timpul insä, comanda regimentului a ajuns sä dispunä tot mai mult de acest fond, incit el a fost considerat drept „erar rnilitar“ ?i nu obstesc. Fondul de monturä a fost instituit in anul 1830, din ei fiind acoperite cheltuielile pen'.ru procurareu uniformelor pe care pinä atunei, grärjicerii erau obligati a ?i Je confecpona pe cont propriu. Acest fond se alcätuia din: 1. О treime din restül de numerar din casele comunale. 2. Venitur:le realizate din arenda mimtelui ..Dósul Stinisorii“ ?i a „terenului montan“ de la Rodna. 3. Cota in numerar plätitä de fisc in lóéul ineá 1 tárninteior pe care gränicerii erau obligafi sä si ie confecfiohezc. 4. Proful lemnelor de foe furnizatc de gräniceri ofi feri lor regimentului. 5. Cota in numerar, plätitä gränicerilor pentr uzarea uniforméi in oampa:iii si slujbc in afara districtului regimentului (vezi, Virgil $otropa. He. gimentul yr&rtee**sc näsövdean, in AS, nr. 2. (1925), p. 7—8).
