Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
224 IО AN POP 10 m familie, iar о parte era comercializatä la tirgurilie de la Bistrita, Dej $i din alte centre mai indepärtate. Tat in acest timp, in localitä^ile regimen tului sänt atestate 160 de mori, in care se mácánau aniual circa 60.000 de másuri vieneze. Desdgur, multe din aceste mori erau cu о singurä piaira, fapt care explicä numärul lor mare pentru cele 44 de localität, a caror populate nu depa$ea 40.000 de suflete, a?a cum s-а airätat. О activitate insemnatä au desfä^urat in aceastä perioadä ?i meseria$ii. Intre acentia sint men^ionat: 81 fierari, 107 olari, 37 constructori de diguri, 34 lemnari, 20 zidari, 18 pantofari, 5 täbäcari, 2 blänari etc. Numärul relativ mic de meseria^i se expdicä prin faptul cä gränicerii i$i confectionau ei in§i§i о parte din uneltele de care aveau nevoie la munciie agricole gospodäre^ti. La fei §i imbräcämmtea se confecfiona intr-o másurá Insemnatä in cadrul familiei. In ceea ce prive$te activitatea comerciaiä, aceasta se desfä§ura mai ales in cadrul tärgurilor anuale §i säptäminale, care aveau loc in unele local i tä^i din cadrul acestui district ca: Näsäud, Rodna, Monor $i Prundu-Birgäului, dar §i la tirguriie de la Bistrita, Dej $i diin alte centre mai indepärtate. Comertul se fäcea mai ales cu lemne ?i produse din lemn, cu animale, cu produse din linä, indeosebi pänurä, dar §i cu vase, care se coniectionau in unele sate de pe Valea Birgäfului. La Näsäud existau douä prävälii cu produse textile ?i douä cu diferite alte märiuri. Douä prävälii existau $i la Rodna, loc alitate care, din punct de vedere economic, avea о importanfä deosebitä. A§a dupä cum se $tie, in minele de la Rodna se exträgea plumb, cupru, argint ?i aur. In anul 1851, la aceste mine lucrau 208 muncitori specializál in minarit37, a cäror condign de via^ä erau destul de grele. Aur se obfinea $i prin spälare din albiile Some$ului Mare ?i Bistritei. In satele din circumscripta companiei a VII-a sint mentonat 14 spälätori de aur: 4 la Feldru, 2 la IIva Micä §i 8 la Le^u38, iar la Prundu-Birgäului (compania a III-a), $ase39. Spälätori de aur se aflau §i in satele din circumscripta companiei a V-a care-$i avea sediul la Rodna. Aoest fapt rezultä dintr-un raport al companiei cätre comanda regimentului din 8 septemhrie 1850, in care se mentoneazä faptul cä s-а dat ordin spälätorilor de aur ca aurul recuperat sä-1 ducä la Oficiul minier din Turda40. Intr-un document din acél timp se aratä cä spälätorii de aur de la Valea superioarä a Somesului Mare priir.eau pentru un piset de aur 4 florini $i 18 creifari, dupä care pläteau fiecare familie impozit un florin. In acela?i document se aratä cä: „Intrucit Oficiul minier are nevoie de aur $i argint pentru fabricarea monedelor, este о datonie a fiecärui cetacean indeosebi a functonarilor de stat, sä sprijine aceastä actune, sä descopere pe spälätori $i sä le cearä sä predea aturul recuperat'“41. Rezultä deci importon ta care se acorda 37 Ibidem. 58 Ibidem, pach. 7, dos. 5, f. 174. * Ibidem, l 177. « Ibidem, f. 176. *' Ibidem, í. 17Ö.
