Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
222 IOAN POP fi In a mil 1850, a bmtuit $i pe teritariul regimentului boala de animale: febra aftoasä. De$i s-au luat unele mäsiuri sanitäre, aceasta a avut urmäri grave, fäcind sä scadä §i mai mult $eptelul de animale, care $i a$a era redus diin cauza evenimentelor dm timpul revolupei26. Numärul mic al animalelor de tracpune va crea mari dificultäp in efectuarea muncilor agricole $i gospodäre$ti. Pagube insemnate au fost provocate in timpuu. räzboiului civil $i in apiculturä, ocupape sträveche $i räspdnditä in acest pnut. Numärul stupilor a scäzut considerabil in raport cu situapa anterioarä revolupei, а$а cum rezultä din documentele vremii. Astfel, numai in spatele din circumscrippilie companiilor I, a II-a, a III-a, a IX-a §i a XII-a, au fost distrup 1409 stupi27. Un exemplu elocvent in acest sens il constitute satele din eompania a XII-a, cu sediul la Mocod, unde din 508 stupi citi existau malmte de revolupe, la sfirptui aoestuia n-au mai rämas decit 182. Asemenea pagube au suferit desdgur $i comunele din circum scrip ti ile celorlalte $apte companii din cadrul regimentului näsäudean. Mari distrugeri s-au produs in timpul räzboiului civil prin incendierea unor localitäp ca Näsäudul, Feidru §i Rebri$oara. Numai la Rebri?oara s-au rnistuit in fläcäri 68 de case28. Incendii de proporpi mai mici au avut loc ?i la Singeorz, Rusu-Birgäiului p in alte localitäp. Gränicerii vor reup sä infrunte p sä ínvingá aoeste greutáp prin propráile lor forte, ajutindu-se reciproc unii pe alpi. Se pie cá ín rindul populatiei gránicerepi, spiritul de colectivitate p intrajutorare era mai dezvoitat, fapt саге se explicä prin modul ei de via^ä. Astfel, ín satele din districtul regimentului s-au intocmit liste de subscrippi, aduníndu-se báni p alte bunuri cu care au fost ajutate familii ce suferiserä pagube mai mari p se aflau intr-o situape grea 29 30. In acelap timip, gränicerii care dispuneau de animale de tracpune ajutau la muncffle agricole p gospodárepi pe ced nevoiap. Spiritui de solidaritate s-а manifestat p in cadrul muncilor ob§te$ti p de ajutorare a famililor rämase färä locuinte, pentru а-p construi altele nőd. Intr-o notä adresatä comandei regimentului, la 24 decembrie 1849, vicarul Macedón Pop se plingea de faptul cä gränicerii nu frecventeazá biserica duminica, fiind antrenati in diferiite munci obpepi39 In situapa din acél timp, cínd refacerea economicä a districtul ui se impunea ou atíta acuitate, gränicerii au dat dovadá de un inait spirit de solidaritate, ajutindu-se reoiproc unii pe alpi, pentru a infrunta cu succes > greutáple prm care treceau. Acest fapt rezultä chiar din unele acte oficiale ale autoritáplor militare. Intre acestea, mentiem ám adresa f eldmar evalui u i Kalliany din 5 februarie 1850, cätre comanda regimentului näsäudean, cäreia ii cere sä intoemeaseä tabele cu cei ce au fäcut donapi gränicerilor care au suferit pagube materiale in timpul revolupei, aducindu-le mulpuniri 28 Ibidem, pach. 10. dos. 16, f. 5. 27 Ibidem, pach. 7, dos. 4, f. 10—32. 28 Ibidem, dos. 4. f. 1. 2’ Ibidem, pach. 12, dos. 4, f. 21 30 Ibidem, pach. 5, dos. 11, f. 33.