Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
216 IOAN POP 2 tinerea ordinei. Astfel, la sfir$itul anului 1849, aflám compania a 13-a la Reteag, a 14-a la Reghin, a 15~a ?i a 16-a la BistrRa, a 17-a la Dej, dar a 18-a la Moctiu, in apropiere de Cluj. Restül companiilor mai sta^ionau in Galina2. Cu ocazia plecärii a trei companii de gräniceri näsäudeni din garnizoana ora?ului Przemysl, la 5 septembrie 1849, ziarul „Bucovina“ ce aparea la Cemäuti, primi publieä о dnteresantä corespondent ín саге se relevä simpatia popuIaRei fafä de gränicerii romäni, pe care i-a condus cu alai pinä da ie^irea din ora?3. Gele douä companii din cadrul batalionului I care la Pressburg se a tavaséra la armata banului Jellacáci, in tomna anudui 1848, se aflau acum la Timisoara, fäcmd servioiul de garnizoana in ora?, iar alte douä companiii din batadioanele al II-lea §i al Ill-lea care se ata?aser;l brigázii generalului Wardener cu ocazia retragerii din Cluj, la 25 decembrie 1848, se aflau acum in Transilvanüa, fäclnd parte din Corpul de operatii de sub comanda generalului Clam-G,alias. Trebuie sä mention ám faptul cä cele patru companii rämase din batalionul I au fost dezarmate la Pesta, in noiembrie 1848, iar douä companii din bateJlioaneile al II-lea $i al Ш-iea au fost capturate de fortele inamice in comuna Baciu, lingä Cluj, cu ocazia retragerii de la Ciueea, in decembrie ac-ela?i an4. Este de remarcat faptul cä aceastä masä de soldati a fost data de districted regimentül ui näsäudean, care nu cuprindea decit 44 de localitä^i avitnd о populate ce nu depä?ea 40.000 de suflete. Rezultä deci cä districtu! acestui regiment a avut foarte mult de suferát de pe urma revolu^iei, numärul gränicerilor cäzuti ridicindu-se la peste 500, la care se adaugä un numär insemnat de victime din rindul populatiei civile, precum §i numeroase distrugeri materiale5. Din cadrul disttrictului au fost mobdlizali nu numai gränicerii valizä, ci ?i oameni ce depä?iserä virsta de 50 de ani, precum §i adoleseentii care nu aveau incä 18 ani. Acest fapt rezultä chiar dimtr-un ordin dat de colonelul Carol Urban la 30 iulie 1849 din Iacobeni, in care se dispune ca „gränicerii prea bätrini §i bäie(ii prea tineri sä fie läsaji la vaträ“e. Intr-un alt ordin, purtind aceea?i datä, colonelul Urban cere comandantului dnterimar al regimentului, maiorului Fackler, care se afla la Josenii-Birgäului, sä ia toate mäsurile necesare pentru a ajuta localitäjile ?i familiile care au avut de suferit in timpul revolu^iei. Cei lipsi^i de üoeuin^e sinit indemnati sä-$i construiascä pentru iamä colibe provizoriii7. Sint tot mal freevente cererile unor gräniceri, capi de familii, de a fi läsaji acasä pentru a-?i reface gospodäriile distruse. Este eloeventä in acest sens, cererea caporalului Maftei Oni?or din Zagra in care acesta aratä cä are 7 copii minori, fáind singurul sustinätor al familiei, precum ?i al tatäiui säu,- Ignatie Oni$or in virstä de 83 de ani, care 1 1 Arh. St. B.-N.t fond Regimentül II romänesc de granitá, pach. 5, dos. 2, f. 47 3 Virgil $otropa| op. dt., p. 8. * Ibidem, p. 9. 5 Arh. St. B.-N., fond Regimentül II romänesc de granRä, pach. 14, dos. 2.. t X. 6 Ibidem, pach. 5, dos. 2, f. X. 7 Ibidem, dos. 2. 1 3.
