Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
186 VASILE POP 2 se putea organiza procesttl instructiv-educativ, cadre cu о pregätire de specialitate, un plan de invätämint, programé ^colare, manuale etc., conditii care in acea perioadä de timp nu existau. Pe de alté parte, maria feudal i din imperial habsburgic, nobilimea maghiarä din principatui Transilvaniei, nu s-au gindit niciodatä sá-i sprijine pe iobagii romani, slovaci, sirbi etc. sä invefe carte .ji astfei sä se lumineze. Sínt semnificative, ín aceastä privintá, afirmatiile unui reprezentant de seamá al acestei nobilimi, contele Apponyi 'Albert care ín anul 1907, ca miinistru al invätämintului, a initiat proiectul de lege ce avea sä ducä la desfiin^area §colilor confesionale románejti, slovace $i sirbe: „Nu pót exista ín interiorul statului ungar nici nationalitáti, nici drepturi ale naticnalitätilor. Nu exista decit о na^ionalitate: orice supus al Ungariei este ungur. Nafionalitate croatä sau romänä sau slovacä nu cunoa^tem $i nici nu le vom recunoa^te niciodatä“.4 Contele Wesselényi Miklós deciara in ziarul clujean „Kolozsvári Híradó“: „Aceia care cer $coli pentru poporul román de la sate, voiesc nefericirea lui cäci desteaptä intrinsul dórinké ?i aspiratiuni necunoscute pinä acum lui.“5. ln anul 1892, insu$i primul ministru al Ungariei, Bánffy Dezső fäcea о declarare de-а dreptul uimitoare pentru acele vremuri: „Politica guvernului ungar nu poate fi decit о politica $ovinistä.“ El pretindea cä „Nu existä romäni in Transilvania, existä populate de rasa romänä, ceea ce este cu tótul diferit6.” О atitudine asemänätoare a manifestat nobilimea maghiarä ?i fafä de iobagii maghiari din Pusta Ungariei (Alföld), unde träiau peste 340 000 de analfabe(i. Este adevärat cä nici conducätorii celor douä confesiuni romäne^ti din Transilvania n-au fäcut la inceput tot ceea ce puteau sä facä in interesül' $colii romänesti. S-au mulfumit doar sä cearä de la nobili cit mai multä eclejie (pämint pentru preoti $i bisericä). Aceastä stare de lucruri l-а determinat pe G. Barium sä scrie cu mihnire $i revoltä in anul 1842: „....prea mulfi preoti $i prea putine §coli“.7. Secolul al XVIII-lea, considerat ca secol al luminilor, a adus schimbäri structurale in baza economicä a feudalismului, afirmind dreptul popoärelor la invätäturä Reprezentantii scolii ardelene: I. Micu-Clain, Petru Maior, G. ßincai, Samuil Micu-Clain, I. Budai-Deleanu etc., ca promoted ai iluminismului romänesc din Transilvania au luptat cu tärie $i curaj pentru dezvoltarea unui invätämint national romänesc, pentru punerea $colii $i a culturii in slujba emancipärii sociale $1 nationale a poporului román din aceastä provincie. *. C. Neagu, D. Marinescu, Fapte din umbfä, Bucure$ti, 1983, p. 234 5. G. Baritiu, In Observatorul, Nr. 92, 1877. Vezi ?i Vasile Pop c'ontribufie do~ cumentarä la istoria fcolii mure fene, in Vatra, Tg.-Mure$, Nr. 54, din 20 sept. 1975, p. 2 6. C. Neagu, D. Marinescu, Op., cit., p. 234 $i urm. 7. G. Baripu, In Foaie pentru minte, inimä si literaturä, 1842, p. 203
