Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
5 ORA$UL TIRGU MURE? — DATE DEMOGRAFICE 181 buiau sä pläteascä 6 cräitari pentru fiecare florin renan ciijtigat ( 1 florin renan = 60 cräitari). b). Taxa dupä cap (capitis taxa) se stabilea dupä situa(ia juridicä $i märimea taxei dupä venituri a celui impus. Váduvele din orice categorie socialä e rau impuse cu jumátate din suma obi$nuitä pentru un cap de familie. Din tabela men(ionatä pentru anul 1790 rezultä cä plätea aproximativ 5—6 florini renani un.nobil, 4—5 florini renani un orä^ean, 4 florini renani un liibertin, 3 florini un jeler sau iobag. In ceea ce prive?te structura socialä a locuitorilor rezultä cä existau in ona?: a) 33 de magnati ?i nobili $i 11 väduve ale acestora (3,77%), care detineau 147 jugäre de pämint arabil, 10 jugäre de finete $i vii corespunzätoare a 36 octale,13 in perimetrul agricol al orasului, pentru care pläteau, inclusiv dupä „taxa capitis“, 368 florini renani $i 57 cräitari; b) 354 de orä?eni ,?i 77 väduve ale acestora (36,96%), care detineau 901,5 jugäre de pämint arabil, 112,5 jugäre finete $i vii echivalente in 503 octale, pentru care pläteau, inclusiv pentru taxa dupä cap, 41 84 florini renani ?i 7 cräitari; c) 251 libertini ?i 39 väduve ale acestora (24,87%) cärora le reveneau 1307 florini si 13 cräitari pentru 246,7 jugäre de pämint arabil si 56 octale vii, plus taxa pe cap; d) 128 jeleri si 91 väduve ale acestora (18,78%), detinind 213,25 jugäre de pämint arabil $i 13 octale vii, plätind in total 536 florini renani si 50 cräitari. Aceste categorii sociale reprezentau majoritatea populatiei orasului (84,39%), in sarcina lor revenind a oläti pentru contributii militare 95,16% (6397 florini renani si 7 cräitari) din suma totalä plätitä de ora? in anul 1790 (6722 florini renani ?i 8 cräitari). Celelalte 4,84 procente din contributia orasului erau plätite de: militari läsati la vaträ pe tümp nedeterminat — 2: väduve de militari — 7; vagi (zilieri färä domiciliu stabil) — 33; iobagi — 6; neo-rustlcorum (tigani) — 27; väduve ale acestora — 8; posesori de pämint in hotarul orasului — 29; $i de noil veniti — 64, care reprezentau 15,61% din populatia ora?ului. Nu e lipsit de interes nici starea economicä a orasului, sub aspect agricol, din acea perioadä, rezultatä din suprafetele agricole si numärul animalelor domestice. Locuitorii orasului detineau in 3 970: 1464.25 iugäre teren arabil, 356,25 jugäre finate, vii echivalente in 623 octale, boi ?i cai — 401, vaci — 208, vitei $i minji — 65, capre — 5, porci — 154, stupi — 13. Ponderea puterii economice insä a multor locuitori din ora? о constdtuiau mestesugurile care in aceeastä perioadä de cumpänä a veacurilor XVIII—XIX, au cunoscut un accentual ritm de crestere, unele infcre 50—100%, dupä cum reiese ?i din tabelul redat mai jos.13 11 * 11 о octalä = 1,35 1. 13 Traian Popa, Monográfia orafului Tirgu-Mure?, 1932, p. 314.
