Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
168 IO AN EUGEN MAN 22 franciscane“125 126. Aceastä a testare marcheazä douä etape importante in evoluta ansamblului: incheaerea lucräril or la cor ?i inceputul activitä^ii la navä ?i turn. Aceastä data este deosebit de pre^ioasä deoarece se vorbe?te pentru prima datä de un altar amplu, care nu poate fi decit aetualul cor al bisericii, aceasta presupunind cä debutul lucrärilor a fost mai timpuriu. Documentele ?i in scriptile, coroborate cu elementele arhitecturale, precum forma ?i compunerea lor, oglindesc evolufia complexului arhitectural gotic, care poate fi rezumat la trei faze constructive (Plänkele LII ?i LIII). Prima fazä inglobeazä capela ?i mänästirea, edificate intre 1350—1370. Structura funda^iei, de piaträ ?i cärämidä, adincimea de fundare, evidentiazä „o pozifie cronologicä apropiatä intre construcfia celor douä clädiri“.m Planimetria structurii, plastica ornamentelor cum ar fi mulurile din piaträ a capelei, patrulöbe ?i polilobe, specifice goticului tirziu, care s-а infiripat in Transiivania pe la mijlocul secolului al XIV-lea, se situeazä cronologic la putin timp dupä anul 1350. Muluri similare gäsim ?i la corul fostei biserici „Sf. Maria“ din Sibiu, terminata pe la 1371, cit ?i la corul bisericii evanghelice din Mälincrav, datat pe la mijlocul secolului al XIV-lea.127 In plan, capela seamänä perfect cu capätul poligonal al corului, accesul original situindu-se pe fa^ada apuseanä ?i nu unde este acum. Planimetrie, capela se compune dintr-o travee dreptunghiularä boltitä in cruce pe ogive, cu о terminafie poligonalä la fei boltitä pe ogive. Probabil la interseefia ogivelor fuseserä chei de boltä. Odatä cu trecerea clädirilor, in anul 1556, in posesiia protestantor ?i expulzarea cälugärilor franciscani din ora?, capela capätä о destinape laicä devenind in 1557 prima ?coalä laicä din ora?, „Schola particula“.128 Mänästirea, pe douä nivele, are accesul prin coridorul existent intre aceasta ?i turnul bisericii. Cuprinde douä incäperi, respectiv о incäpere mai mare, de forrná dreptunghiularä, preväzutä cu о boltä semicilindricä ?i о a doua incäpere, separatä de prima printr-un perete, cu un plan aproximativ pätrat boltit in cruce. La etaj, se ajunge printr-o scarä care la capät face legätura cu prima camerä cit ?i cu turnul clopotniitä. Prin construirea turnului, intr-o perioadä mai tirzie, partea apuseanä a mänästlrii este modificatä, atit ca structurä cit ?i la acoperi?. In cea de-а doua fazä, intre 1370—1400, se executä corul. Neobi?nuit de amplu, lung de 22,50 m. ?i lat de 9 m,129 corul se compune din trei 125 Zsigmondkori oklevéltár, (Diplomatoriu din perioada lui Sigismund), II, (1400—1410), partea I_a, Budapesta, 1956, p. 76. 126 Al. Bogdan, Date noi privind ansamblul cetäpii din Ttrgu-Muref, In StMat, II, 1967, p. 74. w Alexandru Bauer, Complexui gotic din cetatea Tirgu~Mure$ ji unele referiri la primele fortificapii ale crajului In Studii ?i cercetäri de ftiinpe sociale, Bucure?ti, 1977, p. 218. 128 Farczádi Elek, A marosvásárhelyi Bolyai Tudományos Könyvtár, (Biblioteca $tiintificá Bolyai din Tirgu-Mure?), ín Kelemen Lajos Emlékkönyv, (Volumul omagial Kelemen Jajos), Cluj, 1957, p. 265. 129 Virgil Vätä?ianu, op. cit., p. 247..
