Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)

II. Istorie

154

lOAN EUGEN MAN

8

tirziu, de regina Izabela, in 1567, sau de regele loan al Il-lea la 156362. Erau privilegii care recuno?teau realitatea a?ezärii la acélé wemuri, adicä existenta unor factori ее confereau locului о situate privilegiatá a?ezärilor rurale ob innuite.

Existenta bisericii ?i mänästirii din incinta fortifieatiei secolului al XV-lea, ofereau siguran^a ?i totodatä, prosperitatea comercian^ilor aseza^i aici, sau celor veniri de prin alte locuri, indeosebi din Cluj ?i Brasov. Sint cunoseufi asemenea comercianti du jeni incä de la 13 6863 a cäror prezenjä la Tirgu-Mure? avea sä persiste ?i sä creascä §i datoritä privilegiilor de care au benefaciat.

Care era infäti?area ora$ului din punct de vedere urbanistic la inceputurile sale, cit ?i dupä aceea, este о intrebare la care nu se poate räspunde cu u^urinfä. La inceputurile sale óraiul ocupa о mieä íntindere ре platóul céléi de-а doua terase a riului Mure?, insä intr-un sit cit mai corespunzätor nevoilor locuitorilor säi ?i evolufiei sale urbanistice. Analizind structura planimetricá, limitele ce conturau óraiul ín secolele XIV— XV, puteau fi cele märginite azd de sträzile Avram Iancu, Doice?ti, Mibai Viteazul, Borsos Tamás ?i .partea superioarä a str. Bolyai (piata), corespunzätoare unei suprafete de ciroa 36 ha. Pe acest teritoriu ora$ul avea sä se dezvolte pinä eätre mijlocul secolului al XV-lea. Partea de jos a ora?ului, corespunzätoare actualului centra civil, cu principalele ártere de circulare ce derivä din acestea, incä nu exista, ea fiind, la aeele vremuri un teren supus revärsärilor unui brat al riului Mures si piraielor ce aluviau de pe versantele dealurilor invecinate64. Cu ocazia säpäturilor pentru fundatia casei „Petráskó“ din piata Trandafirilor, in anui 1824, s-au gäsit resturile unei mori de apä:65 о roatä, piatra de moarä cit ?i alte componente de stejar carbonizat. Gninzi impietrite s-au gäsit $i cu ocazia unor säpäturi din strada •Lenin66. Au fost construite aceste mori, probabil, la cumpäna secclelor XV—XVI, cind bratul riului Mure? curgea incä la poalele promontoriului pe care se afla óraiul, venind dinspre Singeorgiu de Mure?, pe locul actualei sträzi Lenin ?i a pietii Trandafirilor, devia apoá brusc prin zona sträzii Horea spre matca prineipalä. Vechi denumiri de sträzi amintesc de acest vechi traseu, cum ar fi Mure? Mort (azi Solidaritätii, apói fosta stradä Poklos (azi piata Trandafirilor), denumire cunoscutä incä din anul 159767, sau strada Pluta?ilor (azi strada Horea), care in anul

62 Ibidem, pnr. 27/1557; 37/1563.

63 Samuel Goldenberg, Clujul in secolul XVI. Producfia fi schimbul de märfuri, Bucuresti, 1958, p. 288.

6'‘ ln iarna anului 1555 din cauza ploilor apa revärsatä a riului Mure? a luat cu sine maara ora?ului, in Erdélyi Történelmi Adatok ( — ETA.), (Izvoare istorice transilvänene), Cluj, I, 1855, p. 17.

63 Fodor István, A Székely főváros bölcső korából, (Capitala secuilor in epoca de leagán), in Kránikás Füzetek (=KF), (Caiete de cronicar), Tirgu-Mure?, 1936 nr. 13—14, p. 2.

66 Ibidem, p. 2.

47 Arh. Stat., Filiala Tírgu-Mure?, Fond primaria orafului Tirgu-Murcf, Acta politica. (In continutare Arh. Stat., Acta politica), nr. I, 63/1597