Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)

II. Istorie

19 INSTITUTIA DE NOTAR SÄTESC DIN TRANSILVANIA 141 Mure?eni din scaunul Mure?, Moldovan loan din Voiniceni, din acela?á scaun, au studiat teológia86. Georgius Antoni care ín anii 1795-1798 a in­­vätat in gimnaziul din Bra?ov „fit notarius Petrimontanus“87. loan Oan­­cea dascäl in Boi^a din protopopiatul Sibiului, in anii 1808-1814 func^iona ca „dascäl normalicesc“, indeplinind ?i functi a de notar sätesc88. Satui Ga­lat (Galac) din comitatui Alba Superioarä in anul 1820 avea ca notar pe Gheorghe Cornea, de fapt dascalul satului89. Corne?ti din comitatui Cluj, in anul 1830, avea ca dascäl pe loan Abrudan care a fäcut ?i pe notarul sau „grämäticul satului“90. In satui Dätä?eni din comitatui Turda, pe la anul 1833, functia de notar sätesc era detinutä de preotul greco-catolic Dumitru Pop91. Dascälul Bratu Baiul, dascäl in Zarne?ti, a ajuns in preaj­­ma revolutiei de la 1848, notar sätesc92. loan Ungur notar din Märgäu din comitatui Cluj a studiat filozófia la Cluj; notarui Moise Tánase din Apói­dul Mic, scaunul Sebe?, a studiat dreptul.93 Un document din 1849, publi­cat de Silviu Dragomir, pomene?te de 12 notari säte?ti de nationalitate romána, specificind cä, 4 erau bacalaureati, iar restul au terminat filozó­fia, dreptul sau teológia, toft cunoscind limbile germanä, maghiarä ?i lati­­nä, desigur, in afara limbii lor materne, cea romänä94. Bineindeles invä­­tätorii ?i preofti care simultan indeplineau ?i funefta de notar sätesc, a­­veau pregätirea intelectualä, respectiv studiile corespunzätoare calitäfti lor de daseäli sau preoft. De altfel este cunoscut ?i faptul cä, cuno?tinde privind redactarea actelor oficiale, eliberarea cärora intra direct in com­petenda notarilor säte?ti, au fost, predate in mai multe ?coli din Transil­­vania, printre care ?i in ?coliie säte?ti din Ghindari, din scaunul Mure?, Valea Micä (Egerpatak) din scaunul Trei Scaune etc.95 Interesele personale ?i sociale ale notarilor säte?ti care, fie cä prove­­neau din rindurile däranilor aservidi, apardineau populadiei contribuabile, coincideau, in genere, cu cele ale maselor produeätoare ale Transilvaniei. Dominadia nobiliarä ?i cea habs'ourgicä ameninda in continuu sä-i impingä pe ace?ti intelectuali rurali in rindurile celor asupridi ?i exploatadi. Exercitindu-?i atribudiile, notarii sätesti aveau posibilitatea sä cunoas­­cä mai profund problemele ?i suferindele iobagilor, jelerilor, däranilor li­m. Sebestian Stanca, Op. cit, p. 703—705; Arh. Sc. Mure?, actele judelui su­­prem regal, nr. 628, 829/1848. Rudolf Briebrecher, Op. cit., p. 71. 88. Nicolae Albu, Op. cit., p. 174. S‘J. Arhivele Statului Tirgu-Mure?, Colecfta de microfilme, MU, R. 272, seevente nr. 535—539. 'M. Nicolae Albu, Op. cit., p. 127. ,JI. Arhivele Statului Tirgu-Mures, Arhiva Colegiului Reformat din Tirgu-Mure? AB—1256, p. 3. m. Nicolae Albu, Op. cit., p. 121. **. Sebestian Stanca, Op. cit., p. 703—705; Silviu Dragomir. Studii si documente privitoare la revolutia románilor din TrO-nsilvania, in anii 1848—1849, II, Sibiu, 1944, p. 144—155; Trócsányi Zsolt, Az erdélyi parasztság története 1790—1848. (Istoria täränimii din Transilvania 1790—1848), Budapest, 1956, p. 341. y4. Silviu Dragomir, Op. cit., p. 144—155. <J5. Erdélyi Híradó (Curierul Transilvänean), 1845, nr. 19, p. 146; nr. 41, p. 324; 1846, nr. 143, p. 307; nr. 163, p. 468—469.

Next

/
Oldalképek
Tartalom