Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
Sumar
organicä a structurilor sociale, economice §i politice a mentalitätilor $i relatiilor umane sau sociale, nuan^eazä $i redä veridic procesualitatea istoricä a umanitá^ii. Cäci dincolo de confruntärile militare §i incalculable distrugeri, dincolo de politici de inchistare, de incompatibilitati doctrinare declarate, manifestärile vie^ii in multitudinea lor diversitate, au realizat punti mai mult sau mai putin trainice, au impus contacte ce au imbogä^it civiliza^ia §i experienda istoricá a omenirii. Adept al acestei convingeri §i concepti, izvoritä din índelungata investigate istoricá, Gh. I. Brátianu $i-a conceput $i scris intreaga operá, ultima din lucrárile sale „Marea Neagrä“, scrisä in 1948, intärind §i incununind о modalitate de exprimare istoricá ce va face $coalä in lumea istoriografiei universale, Marea Neagrä este infäti$atä de istorici ca piaca turnantä a civilizatiilor care s-au ridicat §i s-au succedat in jurul säu cu implicatii $i trimiteri, deseori spre tärmurile Balticii sau Golfului Persic, uneori spre Altai ?i Pacific prin amploarea surselor arheologice, numismatice $i epigrafice, a izvoarelor narative, diplomatice, cartografice §i etnografice pentru a reda cit mai veridic imaginea complexä a viefü din faze §i perioade diferite, dar care au impus ca numitor comun imaginea continuitätii §i a Universalität legäturilor ?i influentelor reciproce. Imaginile civilizatiei románe§ti sträbune sint astfei mai sugestive $i mai fire$ti in interdependent structurilor civilizatiilor $i popoarelor care s-au statornicit sau au sträbätut bazinul Märii Negre. Conceptia universalistä a istoricului era süsüin utä de о bogatä $i indelungatä exponent in domeniul relatiilor lumii occidentale cu Orientul, mai ales prin investigarea cu acribie, pe parcursul a trei decenii, a implicatiilor comerciale ale republicilor italiene Genova $i Venetia cu Imperiul Bizantin $i indeosebi cu zonele Märii Negre, a contactelor fertile care au inseris in circuitui mai larg al Europei civiliza^ia romäneascä, prezentä $i activä de timpuriu pe litoralul pontic. Dacä istoria bazinului Märii Negre a suscitat interes pentru unii istorici — incomparabil mai putin decit istoria Mediteranei — din perspectiva sublinierii unor interese sau perioade limitate, lucrarea istoricului romän $i-a eclipsat antecesorii prin profunzimea §i anvergura demersului, cuprinzind fenomenele istorice, nu numai in succesiunea lor cronologicä de la preistorie pinä la cucerirea otomanä (veacul al XV-lea) ci §i in interconditionarea sincronicä a acestora in implicatii ce depä$eau cu mult arealul geografic. Gh. I. Brätianu ajunsese la concluzia cä „teatrul oferit de bazinul Märii Negre favorizeazä, mai mult ca altele, considerati! ce depä$esc problemele regionale $i se raporteazä la fortele care actioneazä asupra cimpului istoriei universale“.3 Se avea in vedere expansiunea comertului Mediteranei spre Extrem ul Nord $i Orient, mi$carea periodicä a invaziilor pornite de nomazii din stepele Asiei asupra Europei, rivalitatea puterilor maritime asupra Strimtorilor. Retrospectia trecutului Pontului Euxin, ca arie de convergentá a unor mari curente culturale continentale intreprinsä de Gh. I. Brätianu a inseris $i aportul zonelor romäne$ti la prefigurarea unor fenomene de largä amplitudine. 3. Gheorghe I. Brätianu, Marea Neagrä, vol. I. Bucure$ti, 1988, p. 76.
