Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
88 BONIS JOHANNA 20 sä se indeplineascá tótul, iar dupá ce le-а treierat, sä se pästreze pentru sámlntá atíta cit e necesar pentru viitor, restül párfii, transformat iiind In báni, sä fíe conservat ín Cassá, din acea pentru ospäfuri sau pentru alte inutilitä(i sä nu se cheltuiascä, ci sä se sträduieascä a face rost pentru Asocia(ie de о Mäierqte, sä se facä acolo un Hambar ?i un Grinar P. 8. plnä cind s-ar putea sä creascä valoarea bunurilor Asocia|iei (sub semnul , intercalare la margine, n.n.). In timpul recoltatului fiecare este obligat (a participa, n.n.) cu un transport la adunatul bucatelor comune ale Ora?ului, care fiind depuse ln Grinarul Ora^ului, dupä aceea fieq^e poate sá-$i vadä de treabä (sfirsitul intercalärii, n.n.). Articolul XIV, Inträ in Indatoririle Staro$tilor de a verifica pämlnturile arabile ale celor din Asoeiatie, dacá au ingrá$at-o, dacá au sávlrsit bine aratul, dacá cárévá nu $i-a läsat pámintul nelucrat $i dacá cumva nu a rámas (pámlntul, n.n.) neinsám ín fat? Cu acest scop ceí dói Staro?ti (ímpreuná, n.n.) cu Decanii, sau unul dintre ei iesind $i preumblind, cu dói bátrlni ?! dói tineri anume numini, sä judece páminturile fiecäruia, in care dacá ar gäsi gre?eli, sä-1 dojeneascä in fata intregii Asociatü, dar dacá i-a rámas pámintul neinsámintat, prima datá sä fie pedepsit cu un florin, dacá s-ar íntímpla $i a doua oará cu dói florini, a treia oarä sä fie alungat din cinstita Asoeiatie ca parte netrebnicá a Asociatieí. Articolul XV. La Staroste sä fie notat ca celor din Asoeiatie unde-, cáruia- ^i cit pámint i-a revenit, ca astfei sä se poatä (iné seama de aceste (páminturi, n.n.) sí astfel sä se poatä avea in vedere cultivarea páminturilor. Dacá Staro^tii ar gre?i intr-astea, ei sä fie dublu pedepsifi fatá de ceilalti, deoarece ei trebuie sä dea bun exemplu. Iar acéla, care ?i-a lucrat cel mai bine pámintul própriu, si-a ingräsat cel mai bine, $i-a ferit de späläturile apelor, intr-un cuvtnt <}i-a dovedit fafä de el cea mai mare gospodaníe, acéla sä stea in atentie mai mare la alegerea de Staroste, cáci acél care intr-ale sale este gospodar sirguincios, acéla $i intr-ale Asociafiei poate sä fie bun. Articolul XVI. Dacá Domnul binecuvlnteazá cinstita Breaslä dupä (táiat: prin, n.n.) truda-i sirguincioasá ?i pe zi ce trece se val putea märi mai' mult, deoarece ?i a?a multi gospodari i?i vor läsa páminturile proprii P. 9. nelucrate, care dupä ordinile de acum vor cädea la dispozitia Oeconomului, se considerä drept corectä, ca pe cele asemänätoare, cinstita Breaslä sä le cearä pentru sine, cäci din aceasta nici Nobilul Ora$ nu ar avea pagubá, nici Privatul nu poate sä aibä, cäci daeä vrea sä-l foloseascä sä nu-1 läse in paraginä. Starostii trebuie sä fie deci vigilenti, preumblind hotarul Nobilului Ora$, daeä ar gäsi undeva pämint nelucrat, destinat tragerii la sägeatä, dind de §tire Oeconomului (aceasta, n.n.) trebuie cerutä pe seama Breslei, conform ordinelor, si in aceastä direefie trebuie a se conveni f (intercalare la margine sub semnul / , provenitä de la aceeasi minä, n.n.) precum deci cetäteanul nu are voie sub nici о forrná de a-si préda sträinilor pámintul säu destinat tragerii la sägeatä, astfel Domniile lor Starostii, daeä observä un asemenea (lucru, n.n,.), anunfind Oeconomul, Oeconomul sä fie dator sä-1 läse Breslei ori in dijmä, őri altfel, a?a cum s-ar' conveni (continuä interealarea scrisä de data aceasta de mina redactorului, n.n.) Jus-ul proprietatis räminind cu toate acestea Crasului (sfirptul intercalärii, n.n.).
