Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
Recenzii
3 RECENZII 693 expune un punct de vedere original: „ .. . domnul Tärii Romäne§ti putea sä capete supranumele de Basarab dupä ce a reusit sä supunä §i sä domine resturile neamurilor turanice care locuiau in Cumania Neagrä. Dacä admitem cä Basarab a fost legendarul Negru Vodä, intemeietorul statului, ni se pare logicä explicafia datä de St. $tefänescu $i de alfi istorici cä s-a numit Negru deoareee a invins pe tätarii negri care locuiau in fosta Cumanie Neagrä; in felul acesta a devenit §i Basarab (numit astfei de noii säi supu§i), iar cele douä notiuni se impacä foarte bine $i se completeazä: Basarab, cel care a supus pe tätarii negri, a devenit §i Negru vodä, ambele fiind supranume izvorite de faptele sale care 1-au fäcut vestit.atit in tarä cit §i peste hotarele ei. Intrucit pinä acum nimeni nu s-а gindit sä explice impreunä, nu separat, cele douä numiri Basarab si Negru vodä eu sensurile de mai sus, ni se pare cä aceasta poate constitui calea de infelegere mai deplinä a lucrurilor“. Triumful liiptei pentru neatirnare: intemeierea Moldovei si consolidarea statelor feudale románesti, de Serban Papacostea este consacrat eonstituirii celui ,,de-al doilea stat romänesc medieval, Moldova“ §i desävii'sirii caracterului „de sine stätätor“ al celor douä state romäne$ti. Pe temeiul unor vaste bibliografii din care se face trimitere nuumai la citeva din cele mai de seamä lucräri, autorul ne prezintä concluzia laboriosului säu demers: „ln intervalul de jumätate de secol care s-а scurs de la inceputul ofensivei, pentru in.läturarea dominatiei tätare la räsärit de Carpati §i pinä in ultimul deceniu al secolului al XIV-lea s-а desävir§it emanciparea politicä a Järii Romäne§ti §i Moldovei, in lupta impotriva Hoardei de Aur §i apói a regatului angevin, care s-а sträduit sä-$i asigure un control efectiv asupra lor. Citeva decenii dupä Tara Romäneascä, Moldova isi afirma identitatea statalä si respingea incercärile repetate ale regatului angevin de a-i impune dominatia. ln acelasi interval care a asigurat succesul final al luptei celor douä färi impotriva hegemoniei ungare s-а desävirsit §i organizarea lor statalä, prin inzestrarea cu instituflile fundamentale ale statului medieval de sine stätätor: domnia autocratä §i scaunul mitropolitan dependent direct de Patriarhia din Constantinopol“. Märturii heraldice cu privire la inceputurile statului feudal independent Moldova, de Lia Bätrina §i Adrian Bätrina, pe baza unei valoroase descoperiri arheologice incearcä о reconstituiire a stemei voievodului Latcu ?i ne promite un alt studiu tot atit de interesant privind „originile celei de a doua dinastii се о succede pe cea a maramure$enilor“. Institutiile statelor romänesti de sine stätätoare, de Valentin Al. Georgescu reasambleazä in zece capitole pozitiile cunoscute ale redutabilului reprezentant al §colii noastre de vechi drept romänesc in contextui unor valoroase informatii edite. Trebuie subliniate in mod deosebit capitolele: „Täränimea liberä. Exfstenta neintreruptä a unei numeroase täränimi libere. Formele atenuate de aservire a täränimii dependente“, din care desprindem contributii majore ca de exemplu: a) nu este esenfialä relafia de dependentä personalä a producätorului direct, b) existenfa täränimii libere nu mai face obiect de discufie, procesul aparitiei ei fiind elucidat, c) täränimea liberä „pare sä nu fi permis scäderea la mai mult de
