Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
Recenzii
Editura Academiei Republicii Socialiste Románia, Bucure§ti, 1980, 328 pagini. * * * CONSTITUIREA STATELOR FEUDALE ROMÄNE$TI (REDACTOR COORDONATOR: NICOLAE STOICESCU) Operá a unui colectiv remarcabil de autori „Constituirea statelor feudale romäne§ti“ este о lucrare valoroasä, de о exceptional importanfä pentru istoriografia noasträ, cu idei originale, dense, combativä §i de inaltä tinutä §tiintificä. ln acest sens о reliefare a meritelor incontestabile care apartin autorilor devine nu numai un act de necesarä recunostinfá ci si de utilä convingere pentru speeiali$ti de а о considera in viitor ca un important hotar de referintä. Traditia daco-romanä si formarea statelor romänesti de-sine-stätätoare de $tefan ßtefänescu reliefeazä importanta ре care о are in interiorul procesului istoric tradifia politicä о „adeväratä fortä“, „un puternic ferment in dezvoUarea con^tiintei de sine a popoarelor, in cre^terea puterii lor de rezistentä, in intärirea voinfei de a impune ceea ce doresc sä fie“. Tratind magistral apói conjuncturile politice, aspectele demo-geografice, varietatea condi tiilor fizico-geografice, viafa economicä se determinä cä: „incepind cu secolul al X-lea, schbnbäri adinci s-au produs in fizionomia vie(ii rurale romänesti; s-а cönturat in linii generale peisajul rural a§a cum il vom intílni in seeolele XIV—XV. Incä din acea vreme s-а trecut la impärfirea tärii in trupuri de mo§ii, s-au stabilit hotarele satelor, considerate incä din primele documente emise de cancelariile domnesti ca vechi si bätrine. Tot de atunci dateazä prima desträmare mai insemnatä a obstilor säte§ti prin ridicarea din mijlocul lor a unor stäpini feudali, care au cotropit treptat pämintul si au acervit pe tärani. О parte din stäpinii feudali au provenit desigur si din afara obstii, din rindul cuceritorilor, care pentru intretinerea lor si a o.?tenilor din jurul lor au obligat ob^tile de tärani aserviti la däri §i slujbe“. Premisele cristalizärii vietii statale románesti de Radu Popa, fundat pe lucräri oi'iginale consacrate ale autorului, stabileste orizonturi noi ale cunoa§terii noastre istorice astfei: in perioada cuprinsä intre seeolele VII—IX s-а trecut de la ob§tea säteascä la cnezate si voievodate; cnezatul romänesc reprezintä institutia stäpinirii de natura feudalä asupra unui sat. Autorul afirmä cä la finele primului mileniu al erei noastre nu intereseazä profunzimea la care a ajuns procesul irnpärfirii in clase antagonize a societätii romänesti deoarece pinä in secolul al XIV-lea, cind se constituie statele medievale romänesti de sine stätätoare nu poate fi vorba de relätii in sensül clasic al termenului §i de aceea adoptä notiunea de
