Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
Recenzii
686 MIHAI PETICÄ 2 nasterea acestora $i consolidarea lor politicä constituind о „surprizä“ pentru unii istoriografi moderni, un adevärat miracol. Dupä cum precizeazä 1.1. Russu, baza de plecare a monografiei о constituie lotul de circa 70 de cuvinte comune cu limba albanezä §i de alte etimologii, stabilite dupä Iungi controverse intre filologi, cu privire la obirsia unor termeni. ln cadrul acestui capitol, referitor la Limba romänä, limbile balcanice si substratui, care incepe cu problema atit de mult dezbätutä (§i incä neincheiatä pentru unii filologi) a „uniunii lingvistice“ balcanice, ar fi fost deosebit de interesante §i utile observabile critice ale autorului §i fafä de lucrarea profesorului vienez, G. R. Solta, Einführung in die Balkanlinguistik, mit besonderer Berücksichtigung des Substrats und des Balkanlateinischen. Darmstadt, 1980, autorul fiind cunoscut drept un adept al „lingvisticiji balcanice“, pe linia lui Weigand, Sanfeld, Leury, Georgiev $.a. Prin revizuirea integralä a etimologiilor lexicului popular romänesc $i prin sondaje minufioase s-au obfinut dovezi cä limba románé confine noi elemente de excepfionalä valoare lingvisticä §i istoric-etnologicä. Cu ajutorul lor se realizeazä legäturile necesare pentru demonstrarea $i justa infelegere a procesului complex de formare a limbii §i poporului román. Realizind cu о acribie remarcabilä studiul critic comparativ al unui material lingvistic important in etimológia romäneascä §i in cea indo-europeanä, autorul a scos in evidenfä implicafiile istorice §i paleo-etnologice pentru romanitatea balcano-dunäreanä §i carpaticä. Meritul profesorului 1.1. Russu constä ?i in faptul cä, läsind in urmä grava prejudecatä a respectärii multitudinii de opinii filologice (etimologice) si istoriografice perimate, a dovedit existenta unor importante cuvinte indo-europene „carpato-balcanice“ (traco-dace) in limba romána §i semnificafia lor lingvisticä, implicafiile social-etnice §i economice in solutionarea problemelor ridicate de etnogenezä. De asemenea, au fost evitate unele traditii nocive, latinizante sau de altä natura, pericolul — nu mai pufin däunätor adevärului istoric —, al traco- sau illyromaniei. Realizare de etapä, färä a avea pretenfia de a fi completä §i definitiva, susceptibilä de inerente amplificäri si rectificäri in viitorul apropiat, monográfia profesorului I. I. Russu se inscrie ca о lucrare importantä in istoriografia romäneascä contemporanä. . MIHAI PETICA
