Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
Note – patrimoniu
670 TR AI AN BOSOANCA 6 dale §i nationale refuzate poporului romän din Transilvania de cätre autoritätile vremurilor respective. Acest lucru s-а dovedit, in mod dar, in activitatea pe care a desfä§urat-o» ca deputat al Zarandului in parlamentül de la Budapesta, cind, timp de 12 ani, (1865—1876) a fäcut ample §i lucide expuneri asupra conditiilor politice ale romänilor din Transilvania, pentru rezolvarea problemei nationale13. Alegerea lui intre primii membri ai Academi ei Románé, in anul 1866, precum §i alegerea lui, in anul 1870, ca pre?edinte al Societätii pentru fond de teatru romän, inscrie numele ardeleanului Iosif Hodos in galeria reprezentanfilor de seamä ai intelectualitätii romäne§ti, ai cäror idealuri au fost puse in slujba drepturilor ?i interesei or de unire ?i viafä liberä a poporului román14. Comuna Ibäne$ti. Inscriptia säpatä pe insemnul memorial, aflat pe fafada bisericii ortodoxé din comunä, redä coordonatele principale ale vietii celui care a fost Nicolae Petra-Petrescu: „Astra Reghin $i Societatea tinerimea romänä Constantin Romanu-Vivu, Tg. Mure§, a§eazä aceastä placä in memoria lui Nicolae Petra-Petrescu din Ibäne§ti, 1848— 1924. Apostol, luptätor §i cärturar al neamului romänesc in lupta pentru luminä, libertate §i unire. Nu-1 uitati, fifi mindru de el. 1937“. ln multitudinea preocupärilor sale, Nicolae Petra-Petrescu s-а fäcut cunoscut in special datoritä activitätii de economist ?i de publicist. Legat in cea mai mare parte a viefii sale de filiala din Bra?ov a Bäncii „Albina“, Nicolae Petra-Petrescu, ca economist, ne-а läsat douä lucräri de referinfä: „Monográfia Albina“, publicatä la Sibiu in 189715, si „Societati financiare la romänii din Ungaria“, apärutä la Chisinäulfi in 1918. La acestea se mai adaugä numeroasele articole $i studii publicate in revistele vremii. • Pe tärim publicistic, prin articolele §i studiile sale, prin traducerile $i povestirile sale1 si, mai ales, prin culegerile de doine, il intilnim in coloanele unor ziare si reviste ca: „Albina“, „Familia“, „Gazeta Transilvaniei“, „Transilvania“, „Telegraful romän“ „Amicui copiilor“, „Revista ilustratä“, „Albina Carpatilor“, „Románul“ etc.17. Prin tot сееа се a fäcut, Nicolae Petra-Petrescu se situeazä in pleiada cärturarilor romäni care au militat neobosit pentru luminarea ?i slujirea poporului romän din Transilvania. Comuna Papiu Ilarian. О placä comemorativä este prinsä pe frontispiciul ?colii generale din comuna care poartä numele revolutionärem pa?optist. Insemnul memorial vine sä aminteascä generafülor de azi si de miine cä in aceastä asezare a copilärit reputatul cärturar §i patriot, cel care, aläturi de Avram láncú, a fost animatorul marii adunäri popu-13 loan Chioreanu, losif Hodos, in Profiluri mure?ene, vol. I, TJrgu Mure?, 1971, p. 185. 14 Ibidem, p. 185. 15 loan Chiorean, Nicolae Petra-Petrescu, ln Profiluri mure?ene, vol. I, Tlrgu Mure?, 1971, p. 220. 16 Ibidem, p. 222. 17 Ibidem, p. 224.
