Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
Note – patrimoniu
666 TR AI AN BOSOANCA 2 anii 1847—1848, Avram Iancu, luptätor dirz ?i neinfricat pentru drepturi sociale ?i nationale ale poporului román“. Aici era locul de intilnire al celor peste 30 de canceli?ti romäni care dezbäteau problema cea mare a poporului román oropsit din Transilvania: emanciparea socialä ?i nationals a lui. In aceastá clädire s-а tinut, in seara zilei de 26 martié 1848, consfätuirea intre canceli?tii romäni ?i Nicolae Birlea, trimisul Blajului, in urma cäreia s-а hotärit convocarea celei dintii adunäri nationale de la Blaj, din dumineca Tomii, din 30 aprilie 18481. In impunätoarea clädire de pe str. Bolyai nr. 30, construitä in stíl baroc, in anul 1789, ?i-a desfä?urat activitatea, incepind cu anul 1826, Curtea de Apel sau, cum i se mai spunea, „Tabla Regeascä“, cél mai inalt for de judecatä al Transilvaniei. Pe fatada clädirii о placä comemorativá, pe insemnul cäreia se aflä gravat urmätorul text: „In aceastá clädire, unde a functionat Tribunalul Suprem al Transilvaniei, ?i-au inceput activitatea revolutionäre Avram Iancu, Al. Papiu Ilarian ?i alti canceled care au avut un rol de seamá in revolutia de la 1848“. In anii 1847—• 1848 numärul canceli?tilor romäni, care i?i desfá?urau practica de avocat, era de peste 30; dintre ace?tija amintim pe: Amos Tordá?eanu, Vasile Fodor, Iosif §ulutiu din zona muntilor Apuseni; loan Secäreanu, Vasile Lacea din zona Brasovului; Iacob Bologa, Hie Mácelariu, loan Tinciu din zona Sibiului; loan; Märgineanu, Samuil Porutiu, loan Orosz, Florian Mica?, Vasile Vespremian, Petru Popovici s.a. din Cimpia Transilvaniei ?i regiunea de nord a Ardealului2. In toatá aceastá perioadä canceli?tii romäni s-au manifestat ca activi sustinätori ai cauzeá revolutiei pa?optiste din Transilvania, contribuind. la ráspindirea in mase, prin petitii ?i prin discutii aprinse, a ideilor revolutiei, militind in primul rind pentru ?tergerea ?erbiei ?i emanciparea neamului romänesc. Dacá pinä in primavara anului 1848 canceli?tii romäni erau doar reprezentáld tineretului din Tirgu Mure?, dupä acea datä ei vor deveni conducätorii chemati a conduce spre limanul mintuirii intregul popor román oropsit din Transilvania. Pe strada Kossuth la nr. 14 se1 aflä casa care a fost odinioarä hanul „La Calul alb“. Inscriptia de pe piaca comemorativá aflatä pe fatada clädirii consemneazä urmätoarele: „A?ezatu-s-a aceastá placä comemorativá pe acest edificiu, fost odinioarä „La Calul alb“ astäzi la 13 februarie 1936, intru amintirea popasului fäcut aici in vara anului 186'6, acum 70 de ani, de cätre marele nostru poet Mihai Eminescu, in trecere prin Tirgu Mure?, vizionar de 16 ani atunci, a devenit mai tirziu cea mai inaltä expresie a poeziei romäne?ti ?i a aspiratiilor de unitate nationals a neamului romänesc. Admiratíe ?i recuno?tintä nemuritorului poet“. Adolescentul de la Ipote?ti fäcea atunci intiia sa cälätorie in Transilvania, ?i care avea sä devinä, dupä cum il caracterizase George Cälinescu, * * Silviu Dragomir, Avram Iancu, Editura stiin^ificä, Bucure$ti, 1965, p. 38—32; Traian Popa, Monográfia orafului Tirgu Mure?, Tipográfia „Corvin“, Tg. Mures, 1932, p. 148. 3 Traian Popa, op. át., p. 140—142; Silviu Dragomir, op. át., p. 31—32.
