Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
Note – patrimoniu
662 MARCEL $TIRBAN 8 dezvoltarea economiei — le gäsim in intreaga sa create ^tiin|ificä, in toatä activitatea lui politicä34 35 Potrivit conceptiei lui Madgearu, Romänia era la numai cifiva ani dupä legiferarea reforméi agrare (1927), un stat social agrar (äränesc75. Tot in 1927 §i tot in dezbaterile Adunärii deputafilor el neagä existen(a unor condifii favorabile pentru dezvoltarea industriei in a?a mäsurä incit aceasta sä transforme „statui román íntr-un stat industrial“36. In aceea?i imprejurare a sus(inut necesitatea pästrärii, in continuare, ca orientare, primatul agriculturii. „Trebuie sä admitem azi — spunea Madgearu in Parlament —, ca un postulat al vremii, necesitatea unei noi politici social-economice, care sä aibe ca orientare primatui agriculturii fafä de industrie“37. Madgearu nu a negat prin cele spuse nici prin cele afirmate ca economist sau om politic, inainte sau dupä 1927, necesitatea dezvoltärii industriei nationale. „Industria este о necesitate / izvoritä“ din insumi punctui de vedere al interesului noului régim agrar: absorbirea $i utilizarea bratelor ce prisosesc agriculturii ?i care ar da na$tere (astfel) unui proletariat (áránesc“ — seria in 1925 Madgearu3?. Este motivatia cunoscutä atunci in doctrina täränistä in general, motivate pe care Madgearu о va lärgi in 1929 prin mäsurile legislative pregätite de el39 §i о va sustine doctrinar $i in 1936. „Se impune о intreagä politicä economic» — seria Madgearu — in misiunea partidului national taränesc — implicind dirijarea de cätre stat a procesului de industrializare a tärii“40. Era greu, chiar imposibil ca omul ce §i-a inceput activitatea de cercetare urmärind evolutia industriei romäne$ti, care a fost о vreme Ministrul industriei $i comertului, care a vorbit studentilor säi in toatä cáriéra didacticä despre organizarea intreprinderilor economice (industriale ?i financiare) de la noi, ?tiind bine drumul altor $äri ?i cunoscind temeinic literature economicä universalä, sä nu doreascä dezvoltarea acesteia. A dórit insä ridicarea unor ramuri ale industriei $i a mai dórit, ca economist burghez $i ca om cu un mare lor in cadrul P.N.T?. — a$a cum mai subliniam, intiietatea agriculturii in fafa industriei. A acordat, in consecinfä, sub influenta aceluia$i partid $i a bazei sociale a acestuia 34 Amintim, pe lingä lucrärile citate pinä acum: Revolutio, agrarä si evolupia clasei päränepti, in Arhiva pentru ptiinpa pi reforma socialä, 1923, IV, nr. 3; Formarea pi evolupia burgheziei románé, in lndependenpa economicä, 1925, nr. 3—4; (cuprinse §i in Agrarianism, capitalism, imperialism. Contributiuni la stadiul evolutiei sociale romäne?ti. Bucure§ti, 1936); Noul régim agrar, Bucure$ti, 1927; Agrarianism. Un discurs parlamentar. Bucure§ti, 1927; Orientarea agriculturii romdnepti Bucureijti, 1931; Industrializare pi reorganizare, in Arhiva pentru ptiinpá pi reformä socialä, 1936, 14. 35 V. Madgearu, Agrarianism ..., p. 2 36 Ibidem, p. 4. 37 Ibidem, p. 7. 38 V. Madgearu, Noul régim agrar ..., p. 24. 39 Cf. V. Madgearu, Bazele nouei politici... 40 V. Madgearu, Misiunea partidului napional päränesc. Bucure$ti, 1936 p. 15— 16 (Partidul National Täränesc. Biblioteca de educate cetäteneascä nr. 10).
