Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
Note – patrimoniu
660 MARCEL ßTIRBAN 6 un drum spre inapoi, spre economia dinainte de räzboi. „Astäzi — spune Madgearu — se incetä^ene$te din ce in ce mai mult in toate tärile ideia cä räzboiul va fi urmat de о epocä economicä de tranzitie. Este о iluzie — continuä Madgearu — a se crede cä economia de tranzitie poate sä insemne о intoarcere inapoi la situa^ia economicä de la 1914. Economia de tranzitie trebuia organizatä ?i condusä — potrivit conceptiei lui Madgearu — de cätre stat, in mod unitar, färä a deveni acesta singurul intreprinzätor21 22. Considera $i el, ca toti economi^tii burghezi, intreprinderea privatä drept „celula economiei nationale“ in care trebuie pästrat „interesül la ci$tig care cirmuie?te initiativa intreprinzätorului“, cu о invitatie doar la impärtirea profitului.-Exclude in epoca de tranzitie „o generalizare a ideii monopolului de stat, ca о statificare a intreprinderilor private in forma exploatärilor monopolurilor, in interes fiscal, ale statului“23. In ce prive$te cronologia economiei de tranzitie de care vorbe?te Madgearu el a inteles nu doar citiva ani, ci о perioadä mai lungä care a coincis — dupä pärerea sa exprimatä in 1940 — cu rästimpul dintre anii 1918—1938. Perioada dintrel 1919—1938 care se situeazä intre douä räzboaie de proportii uria$e, era in istoria omenirii — spune Madgearu in Prefata la lucrarea sa „Evoluta economiei románesti dupä räzboiul mondial“24 — caracterul unei faze de tranzitie“. La intrebarea ce forte vor fi chemate spre a contribui la dezvoltarea economiei nationale Madgearu a räspuns constant: Asocierea efortului privat la exploatarea avutiei statului in forme deosebite; arenda, concesiunea, regia publicä comercialä, regia mixtä ?i regia cooperatistä25. Madgearu a pledat mai ales pentru ultima formä, regia cooperatistä, pe care a revendicat-o ca initiativä proprie26. Al doilea factor pe care l-а avut in vedere Madgearu a fost aportul capitalului sträin27. Era, dupä cum bine se ?tie, adeptul conceptiei economice si politice potrivit cäreia dezvoltarea economiei románesti putea avea loc cu sprijinul capitalului extern. „Női deschidem portile Romáméi — spunea Madgearu in 1929 — pentru a röintra in circuitui capitalului international si pentru a putea sä se facä astfei economia nationalä a acestei täri“28. Spunea acest lucru de$i era convins cä „nu va aduce la noi mana cereascä“29. Si-a motivat aceastä atitudine cu lipsa de capital autohton §i a bratelor de muncä calificate. „Totul in aceastä 21 Ibidem, p. 101. 22 „Este dar de la sine inteles cä economia de tranzitie nu poate fi organizatä altminteri decit in forma economiei nationale regulate de cätre stat. Aceasta inseamnä ... cä statui dispune ?i controleazä insä nici intr-un caz cä statul devine singur intreprinzätor“ .Ibidem, p. 102—103. 23 Ibidem. ^ Bucurefti (Biblioteca economicä. Studii ?i Cercetäri), 1940, p. VI. 25 V. Madgearu, Bazele unei politici..., p. 51. 26 Ibidem, p. 44. 27 Ibidem, p. 45. 28 Ibidem. 29 Ibidem.
