Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
Note – patrimoniu
7 RELATH ROMÄNO-GERMANE IN 1848 637 pare cä initiative popasului säu la Frankfurt $i a contactelor cu oamenii politici de acolo ii aparfinea, neprimind instructiuni in acest sens de la Guvemul provizoriu29, care ii conferä о asemenea sarcinä lui loan Maiorescu, acreditindu-1 ca agent „pe lingä onorabila Dietä germanica“. íntr-o epistolä de mai tirziu, dupä ce se referä la I. Maiorescu, Al. G. Golescu va preciza: „chiar eu ca dinsul lucrasem färä a lua instrucfii de la nimeni cäci vedeam cä numai a?a vom atrage simpatiile $i atenfia Germaniei cätre noi“30. Sosit la Frankfurt, in ultima decadä a lunii august, Alexandra G. Golescu are mai multe íntrevederi cu personalitati germane, dintre care cu certitudine $tim despre cea cu Heckscher, ministrul Afacerilor Externe al Germaniei, cäruia ii adreseazä apoi о scrisoare datatä Frankfurt, 30 august 184831. Din aceastä epistolä afläm cä anterior intrevederii cu Heckscher, cäruia ii promisese sä manifeste discrete, cu privire la negocierile sale, omul politic román acfionase in sensul instructiunilor care i-au fost date — afirmä el —, pentru a determina mofiuni in favoarea románilor in Diéta din Viena $i in cea din Frankfurt32. Obfinuse ín aceastä privintä promisiuni, adoptarea mofiunilor nefiind insä о chestiune iminentä. Afirmatiile lui Al. G. Golescu ne permit sä íntrevedem, deci, contacte anterioare avute mai intii cu deputafi din Parlamentül german, cárora le-а urmat discufia cu Heckscher, prin intermediul cäruia el solicitä, de fapt deschis, negocieri cu „luminatul“ guvern pe care il reprezenta ?i astfel, implicit, recunoa^terea Guvernului provizoriu de la Bucure$ti. Urmárind sä determine о intervenfie a ministrului de Externe al Germaniei in favoarea románilor, autorul epistolei ii afirma mägulitor, exagerind capacitatea realä de inriurire de cätre Heckscher a diplomádéi europene: „toate speran^ele mele se gásesc concentrate ín prezent in dumneavoasträ. Franfa ne-а deciarat cä ea nu va spune primul cuvínt ín chestiunea noasträ dar cä ea va vorbi indatä ce Viena s-а pronunfat; Viena nu indräzne$te nici ea sä pronunfe primul cuvint; cine il va pronunfa deci? Dumneavoasträ singur, domnule ministra, putefi, in numele Germaniei, aduce о infelegere prealabilä íntre cele douä cabinete din Viena §i din Paris §i schimba prin aceasta acfiunea diplomádéi europene in chestiunea Orientului. Aceasta este о mare ?i nobilä misiune (. . -)“33. 29 Despre plecarea lui Al. G. Golescu inspre Frankfurt avea ?tire I. Lecca, fiind informat de Málinescu la 20 august 1848. Anui 1848 in Principatele Románé, Tom. IV, p. 7. 30 N. N. Bänescu, V. Mihäilescu, loan Maiorescu. Seriere comemorativä си prilejul centenarului nafterii lui, 1811—1911, Bucure^ti, 1912, p. 259* 31 Bundesarchiv, Aussenstelle Frankfurt/Main, fond. cit., f. 9; vezi $i E. Bammel, Südosteuropäische Gesandte in der Paulskirche, in Korrespondenzblatt des Arbeitskreises für Siebenbürgische Landeskunde, III, F., 3. Ihg, 1973, H. 1 u. 2, Böhlau Verlag Köln, Wien, p. 36. 32 Ibidem. 33 Ibidem.
